Bula creditului pentru studii din SUA este aproape de implozie

Ultimul raport al Federal Reserve, privind conturile financiare din Statele Unite, arată că averea netă a americanilor a atins un nivel record de 82,9 trilioane de dolari în T4 2014, în creştere de la 81,4 trilioane în trimestrul precedent.

Acelaşi raport include, însă, informaţii deosebit de îngrijorătoare referitoare la evoluţia creditului pentru studii. Soldul total al acestuia a ajuns la 1,322 trilioane de dolari în T4 2014, de la 637 miliarde de dolari la sfârşitul anului 2007, când s-a declanşat criza financiară globală.

Conform explicaţiilor din raportul Federal Reserve, creditul total pentru studii include creditul acordat de guvernul federal, credite acordate de organizaţii nonprofit, instituţii bancare şi alte companii financiare.

Primele credite pentru studii acordate de guvernul federal apar în statisticile Fed-ului din 1993. La sfârşitul anului 2007, soldul acestei componente a creditului pentru studii a fost de 115,657 miliarde de dolari. De atunci, traiectoria sa a fost exponenţială, ajungând până la 841,9 miliarde la sfârşitul anului trecut (vezi graficul).

Creditul acordat de organizaţiile şi instituţiile private a crescut accelerat între 2006 şi 2009, anul celei mai mari recesiuni a economiei americane din perioada postbelică, când a ajuns la un maxim de 630,4 miliarde de dolari. De atunci s-a înregistrat un declin de peste 23%, soldul creditului privat pentru studii ajungând la 480,4 miliarde de dolari în T4 2014.

Această creştere explozivă a creditării pentru studii a avut efecte benefice pentru sistemul instituţiilor de învăţământ superior din SUA. În ultimii 30 de ani, creşterea taxelor de şcolarizare a depăşit cu mult creşterea indicelui general al preţurilor de consum, după cum arată datele oficiale de la Bureau of Labor Statistics (vezi graficul 2).

Costul studiilor universitare a crescut de aproape 7 ori în acest interval, în timp ce preţurile de consum au crescut doar de două ori şi jumătate. Într-un articol din revista The Economist, se estimează că valoarea medie a poverii creditului pentru fiecare absolvent al universităţilor americane a ajuns în prezent la circa 40.000 de dolari.

Consecinţele nu s-au lăsat aşteptate. Conform datelor de la Federal Reserve Bank of New York, 11,3% din creditele pentru studii aveau restanţe de peste 90 de zile la sfârşitul anului trecut. Problema riscului de credit este, însă, mult mai gravă, deoarece rata default-ului nu include numeroasele credite pentru care s-au acordat amânări ale plăţilor, perioade de graţie sau alte forme de restructurare.

Circa jumătate din creditele de studii se află într-o astfel de situaţie, după cum scrie Bloomberg, iar acestea nu sunt incluse în statisticile privind rata de default.

Într-o conferinţă recentă dedicată problemei creditelor pentru studii, William Dudley, preşedintele Federal Reserve Bank of New York, a subliniat cauzele acestei creşteri explozive a îndatorării tinerilor, care, pe fondul dinamicii adverse a pieţei muncii, iau startul în carieră cu pietre de moară la picioare.

După ce a amintit că soldul creditelor pentru studii l-a depăşit pe cel al cardurilor de credit în 2010, Dudley a precizat că acest tip de credit are caracteristici speciale în ceea ce priveşte riscul. Astfel, debitorii nu au venituri curente, creditul nu se acordă pe baza unor garanţii, iar valoarea dobânzii nu este stabilită în funcţie de riscul de neplată. Toate aceste condiţii relaxate de creditare sunt compensate printr-o aracteristică specială a creditului de studii: în cazul falimentului personal acesta nu poate fi şters.

În ciuda numeroaselor avertismente, din sectorul privat, cu privire la caracterul nesustenabil al bulei creditării din sistemul de învăţământ superior, măsurile autorităţilor de la Washington s-au lăsat aşteptate.

O ştire de la Dow Jones, din prima jumătate a lunii curente, arată că problema a intrat abia acum în atenţia Casei Albe, care "studiază noi opţiuni referitoare la tratamentul creditului de studii în cadrul falimentului personal".

Pe fondul creşterii accelerate a ratei generale a creditelor de studii neperformante, o analiză de la Reuters arată că "ar putea fi nevoie de un bailout în valoare de 500 de miliarde de dolari" pentru acest tip de credite.

În aceste condiţii, preşedintele Obama a declarat, în cadrul unui discurs în faţa studenţilor de la Georgia Tech, că "doreşte să facă procesul de rambursare a creditelor pentru studii mai uşor de înţeles şi administrat", după cum scrie Reuters. Noul sistem de urmărire şi evaluare a rambursării creditelor de studii, implementat de către Departamentul Educaţiei, ar trebui să fie funcţional până la jumătatea anului viitor.

Administraţia americană nu a explicat, însă, efectul concret al noului sistem în ceea ce priveşte uşurarea poverii creditului pentru absolvenţii care nu găsesc locuri de muncă în conformitate cu pregătirea lor, iar un prim semnal de pe piaţa educaţiei arată că măsurile sunt tardive.

Presa din Statele Unite a prezentat pe larg cazul închiderii unui colegiu privat din statul Virginia, Sweet Briar College, care funcţionează fără întrerupere de 114 ani.

După apariţia ştirii, Mark Cuban, un antreprenor miliardar care a avertizat de mai mulţi ani cu privire la efectele "bulei creditului pentru studii", a scris pe contul său de Twitter că "acesta este doar începutul imploziei din sectorul educaţiei superioare".

În opinia sa, "sfârşitul bulei creditului pentru studii va fi asemănător celui al bulei imobiliare, iar taxele de şcolarizare vor intra în colaps, similar preţului locuinţelor". Cuban se pronunţă pentru impunerea unei limite superioare de garantare a creditelor de către guvernul federal, iar aceasta va avea un efect deosebit de negativ asupra instituţiilor de învăţământ superior.

Noua tendinţă din sistemul educaţiei superioare din Statele Unite pare să se manifeste chiar şi la nivelul facultăţilor de drept, considerate odată drept cale sigură către un loc de muncă bine plătit.

Dorothy Brown, profesor la Emory University School of Law, a scris recent un editorial cu titlu apocaliptic în Washington Post: "Şcolile de drept au intrat într-o spirală a morţii". Afirmaţia are la bază cel mai redus număr al cererilor de înscriere în învăţământul juridic din ultimii 40 de ani, dar şi reducerea semnificativă a locurilor de muncă pentru absolvenţi. "Doar şcolile de elită nu vor fi afectate", scrie profesorul Brown, dar estimează, în acelaşi timp, că "în următorii trei ani se va închide o şcoală de drept din top".

Situaţia actuală a creditului de studii din Statele Unite arată efectele deosebit de negative ale urmăririi cu orice preţ a unei diplome universitare, pe fondul condiţiilor relaxate de creditare, în condiţiile unei divergenţe tot mai mari între specializările oferite de instituţiile de învăţământ superior şi cerinţele de pe piaţa muncii.

Guvernul federal nu mai poate amâna, cum a făcut în ultimele decade, trecerea la soluţionarea problemei, în condiţiile în care nu mai alege decât răul cel mai mic.

Dar care este acesta? Iertarea datoriilor pe seama unor noi costuri semnificative impuse contribuabililor sau trimiterea executorilor, până dincolo de pensie, după cei care nu mai au nicio speranţă de eliberare de sub povara acestora?