BULEVARDUL BUZEŞTI-BERZEI-URANUS, TIPIC ROMÂNESC  Când să fie inaugurat, a fost anulat în Instanţă

De ani buni, autorităţile bucureştene şi ONG-urile se contrazic pe marginea proiectului de construire a bulevardului Buzeşti-Berzei-Uranus, cele două părţi ajungând să se lupte în Instanţă.

Lucrările au fost oprite luni bune, în mai multe rânduri, fiind blocate, printre altele, de procesele din justiţie.

În aceste condiţii, cu chiu cu vai, lucrările au ajuns aproape de finalizare, locuitorii Capitalei, cel puţin cei din zonă, aşteptând cu nerăbdare inaugurarea noului bulevard.

Doar că acest lucru s-ar putea să nu se mai întâmple în viitorul apropiat, întrucât justiţia a anulat irevocabil atât autorizaţia de construcţie emisă în 2009 de primarul Capitalei, cât şi Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 151/2006, care priveşte Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aferent proiectului în cauză.

Decizia de anulare irevocabilă a celor două acte a fost luată în urmă cu o săptămână de Curtea de Apel Cluj, care a respins recursul Primăriei Generale împotriva sentinţei pronunţate în februarie acest an.

Reprezentanţii ONG-urilor susţin că decizia Instanţei "confirmă ca ilegale toate activităţile deja desfăşurate în cadrul acestui proiect. Multe dintre aceste activităţi ale primăriei - exproprieri, evacuarea a 1000 de persoane, demolarea a 86 de clădiri în zona Berzei-Buzeşti - au provocat suferinţă cetăţenilor şi au atras vehemente proteste ale organizaţiilor neguvernamentale".

Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Capitalei, ne-a spus că documentele anulate în Instanţă erau suspendate, lucrările nefiind derulate în baza lor: "Decizia de anulare a fost luată pe fond tehnic, din motive de cadru, cum ar fi, de exemplu, lipsa unui aviz, nu din motive de oportunitate. Oricum, documentele anulate recent erau suspendate şi nu s-a lucrat în baza lor. Există alte acte care stau la baza desfăşurării proiectului".

Domnul Pătraşcu susţine că decizia nu are efect şi că, probabil, vor urma unele procese penale.

Şi Irina Zamfirescu, din cadrul Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, ne-a spus că "va urma un proces penal pentru despăgubiri, în urma căruia edilul Bucureştiului poate fi obligat să reconstruiască cel puţin clădirile de patrimoniu".

În momentul în care autorităţile au început demolarea Halei Matache, în vederea strămutării ei, Nicuşor Dan, preşedintele asociaţiei, i-a acţionat în judecată pe oficialii primăriei, denunţând faptul că "lucrările de distrugere a monumentului istoric au loc în baza unor acte în mod flagrant ilegale" şi că "măsura strămutării nu este luată în vederea protejării monumentului".

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul preciza, la vremea respectivă: "Autorizaţia şi avizele nu prevăd decât în mod ipotetic locul unde urmează să fie reconstruit monumentul. Prin urmare, din punct de vedere juridic, autorizaţia şi avizele reprezintă doar demolarea monumentului istoric".

Nicuşor Dan a explicat faptul că "nu este vorba de o strămutare, ci de o demolare şi reconstruire. Termenul strămutare utilizat de lege semnifică strămutarea monumentului în ansamblul lui, nu şi desfacerea monumentului în elemente componente şi reasamblarea lor pe o altă locaţie. În cazul de faţă nu avem nici măcar o dezmembrare în părţi componente. Nu se dezmembrează decât acoperişul, iar structura de cărămidă se reconstruieşte. Este vorba de o operaţie de demolare şi reconstruire. Se pierde, astfel, din substanţa monumentului istoric, prin înlocuirea unei părţi a acestora cu materiale contemporane".

Potrivit ONG-iştilor, operaţiunea a fost ilegală, întrucât Planul Urbanistic Zonal în baza căruia ar fi trebuit strămutată clădirea încă nu fusese aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în momentul în care aceasta a fost demolată.

Oficialii din cadrul PMB ne-au spus, atunci, că în vederea operaţiunii de demontare a Halei au fost obţinute atât avizul pentru conceptul de strămutare eliberat de Ministerul Culturii, precum şi avizul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Bucureşti.

"Astfel, pentru proiectul de desfacere, s-a eliberat în condiţiile legii autorizaţia de dezmembrare, în vederea executării lucrărilor pentru demontarea elementelor artistice componente ale Halei Matache Măcelaru. Restaurarea, recondiţionarea şi depozitarea acestora se vor face în condiţii optime, în vederea reconstruirii pe un amplasament adiacent", au transmis autorităţile.

Acestea au subliniat: "Operaţiunea are loc în prezenţa unui expert restaurator, atestat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în domeniul restaurării structurilor metalice, conform prevederilor exprese ale legii. De asemenea, precizăm şi pe această cale că vor fi executate mulaje ale basoreliefului ornamental de pe faţada principală, în vederea reconstruirii acestuia. Este important de subliniat că elementele arhitecturale cu valoare de patrimoniu se vor preleva, conserva, depozita şi restaura, în vederea reconstrucţiei clădirii. Lucrările vor fi executate cu celeritate, având în vedere situaţia de disconfort prelungit a locuitorilor din zonă".

Sursele citate au precizat că autorizaţia de construire a fost eliberată cu respectarea legislaţiei în vigoare, având la bază toate avizele necesare şi că faza avizării PUZ-urilor corespunzătoare diametralei Nord-Sud este independentă de decizia strămutării Halei Matache.

Lungimea bulevardului Buzeşti- Berzei-Uranus depăşeşte 2 km, conform proiectului, lucrarea fiind împărţită în trei tronsoane: Piaţa Victoriei-Occidentului, Occidentului-Dinicu Golescu şi Dinicu Golescu-Calea Plevnei.