BURSELE DIN LUME Bursele americane, într-una din cele mai rele săptămâni de după criza financiară

Bursele din Statele Unite ale Americii au încheiat, vineri, una din cele mai rele săptămâni de după criza financiară izbucnită cu zece ani în urmă, în pofida faptului că acţiunile de pe Wall Street au revenit pe creştere în ultima oră din sesiunea de vineri, care a fost una volatilă. Evoluţiile de pe pieţele din SUA sunt generate de temerile legate de viitoarele majorări de dobândă aşteptate pe fondul avansului inflaţiei. Cifrele oficiale privind inflaţia vor fi publicate în 14 februrarie.

În acest context, indicele S&P 500 a pierdut 5,2% săptămâna trecută, declinul fiind cel mai sever de după ianuarie 2016. Dacă se ia în calcul cel mai redus nivel la care a coborât indicele pe parcursul săptămânii trecute, S&P 500 a avut, la un moment dat, o scădere săptămânală de 8,3%, care este cea mai importantă de după noiembrie 2008.

Însă, vineri, titlurile "JPMorgan Chase & Co.", cel mai mare grup bancar din SUA, s-au apreciat cu 2%, la 110,04 dolari, la fel cele ale rivalului mai mic "Bank of America" Corp., care au ajuns la 30,33 dolari.

Vineri, indicele Standard & Poor's 500 a crescut cu 1,5%, la 2.619,55 puncte, Dow Jones Indus­trial Average - cu 1,4%, la 24.190,90, Nasdaq Composite - cu 1,4%, la 6.874,49.

Indicele Vix al volatilităţii a fluctuat între 30 şi 40 de puncte pe parcursul zilei de vineri, însă la finele acesteia a ajuns la 29.

Conform Financial Times, care citează datele EPFR, investitorii au retras suma record de 30,6 miliarde de dolari din fondurile globale de acţi­uni, în intervalul 5-9 februarie.

Florin Adrian Oprea, Senior Consultant, Blockchain (Asia) Ltd., declară: "Mişcarea agresivă din pieţe, din ultimele zile, este un efect al unui complex de factori care, cu siguranţă, vor ieşi la iveală în perioada următoare. Poate fi aşadar considerat un semnal al unor evoluţii mai ample pe termen scurt. Şi putem folosi chiar cuvântul "criză" aici... Să fie aceste mişcări efectele politicii băncii centrale americane (Fed) din ultimii, să zicem, 10 ani? Fostul preşedinte al Fed, Alan Greenspan, a declarat de curând pentru Bloomberg că avem de-a face cu o bulă speculativă, atât în ceea ce priveşte pieţele de acţiuni, cât şi cele de obligaţiuni. Miliardarul american Carl Icahn a declarat, tot pentru Bloomberg, că mişcarea recentă anunţă ceva mult mai dramatic pentru perioada următoare, investitorii având o expunere foarte mare pe o gamă foarte variată de instrumente derivate... Ştim cu toţii (sau ar trebui să ştim) care este riscul asociat acestora. Mai citim în presa de peste ocean că, în aceeaşi săptămână extrem de volatilă pentru matura piaţă americană, a avut loc în Senatul american o audiere a autorităţilor de reglementare americane, care au arătat că nu intenţionează să adopte reguli care să afecteze piaţa. Mai exact, şefii Comisiei pentru tranzacţii cu contracte futures pe mărfuri şi cei ai Comisiei pentru bursă şi valori mobiliare au afirmat că este nevoie de reglementări pentru supravegherea pieţei spot pentru Bitcoin şi a platformelor de tranzacţionare a criptomonedelor. Aşadar, guvernul american apasă pedala de acceleraţie în vederea lansării de norme legislative pentru criptomonede. Momentan, pe pieţele reglementate din State se tranzacţionează Bitcoin Futures la Chicago Mercantile Exchange (CME) şi Chicago Board of Options Exchange (CBOE). Lansarea instrumentelor derivate având ca activ suport moneda bitcoin la CME, cea mai mare bursă din lume, a adus legitimitate monedei bitcoin, un plus de încredere în faţa investitorilor instituţionali, dar şi un potenţial imens de dezvoltare a unei noi clase de active tranzacţionabile la bursele mature, adică un potenţial imens de business pentru traderi, burse, brokeri, bănci etc. Însă, pentru ca acest lucru să reuşească cu adevărat este nevoie de un cadru de reglementări care să asigure că investiţiile în astfel de instrumente se realizează în condiţii de siguranţă pentru toţi actorii implicaţi. Asistăm acum la o oarecare corelaţie între pieţele financiare şi pieţele crypto, mişcările ample din pieţele financiare fiind urmate de mişcări în aceeaşi direcţie a preţurilor în pieţele crypto. Totuşi, graba de a legifera acest segment, efortul susţinut al tuturor agenţiilor americane de profil şi implicarea Trezoreriei americane în acest demers, ne duce cu gândul că acţiunea ar putea fi rezultatul unei cerinţe urgente din partea instituţiilor pieţei de capital.

Astfel, apare întrebarea firească: care este motivul grabei? Să fie oare pentru că, de ceva timp, bitcoin este asemănată de tot mai mulţi specialişti în investiţii cu un «aur digital»? Să fie noua clasă de active considerată ca o potenţială piaţă de refugiu în eventualitatea unei prăbuşiri a pieţei acţiunilor? Să fie legitimizarea acestui segment momentul de «explozie» al acestei clase de active? Să fie acesta momentul unei decorelări a celor două clase de active - acţiuni-crypto? Răspunsurile le vom afla în următoarea perioadă"...

• Europa, în declin

Pieţele europene au scăzut vineri, investitorii fiind atenţi la temerile globale.

Titlurile companiei daneze de shipping "A.P. Moeller-Maersk" AS au coborât cu 0,3%, la 10.330 de coroane, după ce aceasta a raportat, pentru ultimul trimestru din 2017, un profit sub aşteptările analiştilor.

Acţiunile producătorului anglo-olandez de bunuri de larg consum "Unilever" Plc au scăzut cu 1%, la 3.783 pence. Compania a informat, la finele săptămânii trecute, că societatea germană "Dr. Oetker" a lansat o ofertă angajantă pentru marca "Alsa".

În schimb, acţiunile "Mediobanca Banca di Credito Finanziario SpA" din Italia au urcat cu 0,7%, la 9,72 euro, după ce aceasta a anunţat că profitul său a sporit, ceea ce va permite alocarea unor dividende mai mari.

Indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 1,1% vineri, la 7.092,43 puncte, iar pe întreaga săptămână - cu 4,2%. Tot în intervalul 5-9 februarie, indicii burselor din Paris şi Frankfurt (CAC 40 şi DAX) au coborât, fiecare, cu peste 5%.

La finele săptămânii trecute, şi acţiunile de pe pieţele din Asia au scăzut, după declinul consemnat în ziua anterioară pe Wall Street.

Titlurile companiei petroliere aus­traliene "Santos" Ltd. s-au depreciat cu 2,2%, la 4,84 dolari australieni, pe fondul declinului cotaţiilor de pe piaţa de profil.

Acţiunile "Sony" Corp., producător nipon de electronice, cu exporturi majore în SUA, au pierdut 2,7%, ajungând la 5.174 yeni, ca urmare a aprecierii monedei japoneze faţă de dolar.

Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 2,3%, la 21.382,62 puncte, iar S&P/ASX 200 al celei din Sydney - cu 0,9%, la 5.837,97. Pe întreaga săptămână trecută, Nikkei 225 a pierdut 4,7%, iar S&P/ASX 200 - 3,1%.