CA SĂ DEPĂŞEASCĂ CRIZA ÎN CARE SE AFLĂ Producătorii de lapte solicită Guvernului o subvenţie de 50 de bani pe litru

Producătorii de lapte din România solicită Executivului o subvenţie de aproximativ 50 de bani pe litrul de lapte pentru a putea traversa criza cu care sectorul se confruntă, având în vedere că în celelalte ţări europene producătorii primesc astfel de subvenţii.

"Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Europa, o subvenţie de 0,5 lei pe litrul de lapte conform ar fi un sprijin pentru ferme, până când condiţiile de piaţă se vor schimba. A existat o subvenţie de 0,3 lei pe litru, în perioada 2007 - 2010, fapt care ne-a ajutat să progresăm", a declarat, ieri, Nicuşor Şerban, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Vaci, Holstein RO.

Potrivit acestuia, preţurile primite de fermieri pe lapte la poarta fabricii sunt foarte mici şi duc la închiderea fermelor.

"Avem producţii similare cu fermele din Vest, producem la costuri similare, dar ei pot să vândă în România mai ieftin laptele decât noi - şi mai au şi costuri de transport", a spus Şerban.

El a adăugat că, în majoritatea ţărilor din Europa, pe fondul crizei laptelui generată de scăderea consumului, s-au luat măsuri de sprijin pentru fermieri. "În România nu s-a înţeles că, dacă nu se intervine repede, riscăm ca, după câţiva ani, să nu se mai consume lapte şi produse din lapte decât din afara României", a adăugat Nicuşor Şerban.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că, în ultima perioadă, la poarta fermei preţul a scăzut cu 30% - 40%, însă la raft preţurile nu au coborât nici în urma reducerii TVA.

"Distribuţia profitului pe lanţul de distribuţie nu este tocmai corectă", a adăugat fermierul citat.

În această perioadă, laptele la poarta fermei este plătit, în funcţie de cantitatea livrată, cu o sumă între 0,7 şi 1,25 lei pe litru, mai spune reprezentantul Holstein RO.

La rândul său, preşedintele Pro Agro, Emil Dumitru, a arătat că şi datele Comisiei Europene indică faptul că preţul de achiziţie la poarta fermei este foarte mic în România.

"Vrem să atragem atenţia autorităţilor şi ministrului Agriculturii, că este o criză a laptelui şi ar trebui să se ia măsuri pentru a se subvenţiona pierderile de venit, având în vedere că şi alte state au adoptat scheme de sprijin pentru fermieri", a subliniat Dumitru.

Producătorii de lapte mai spun că, în cazul în care autorităţile nu iau măsurile necesare, vor organiza proteste în stradă.

• Dumitru (PRO AGRO): Programul "Cornul şi laptele" trebuie regândit

Programul "Cornul şi laptele" trebuie regândit, astfel încât să se adreseze producătorilor din judeţul în care se şi consumă, pentru ca laptele să ajungă la copii cât mai proaspăt şi să se economisească şi cheltuielile de transport, susţin producătorii din domeniu.

Preşedintele PRO AGRO, Emil Dumitru, a declarat: "Programul ar trebui să se adreseze în primul rând producătorilor de lapte proaspăt din judeţul respectiv. Pentru că este clar că este o prostie modul în care s-au organizat licitaţiile pe program. Consiliile Judeţene gestionează sistemul. Eu cred că trebuie regândit pentru a reprezenta şi o supapă prin care producătorul să poată să intre pe acest lanţ în parteneriate cu procesatorul, să furnizăm lapte proaspăt de calitate copiilor şi să încercăm să nu îl conservăm prea mult. Este un lapte care respectă toate normele sanitar - veterinare (cel conservat -n.r.), dar din punctul nostru de vedere ar fi o facilitate în plus acordată producătorilor de lapte proaspăt".

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Vaci, Holstein RO, Nicuşor Şerban, a spus că laptele procesat în lunile de vacanţă de vară se ţine în depozite frigorifice şi ajunge în şcoli în primele luni de toamnă.

"Toată lumea ştie că laptele care ajunge la copii se procesează din lunile iulie şi august, se ţine în depozite frigorifice şi ajunge în septembrie, octombrie în şcoală. Nu se procesează neapărat laptele astăzi muls, mâine procesat şi poi-mâine să ajungă în şcoală. Dacă luăm numai distanţele de transport (spre exemplu, în Galaţi ajunge în şcoli lapte din Braşov, în Călăraşi, lapte din Timiş şi aşa mai departe), nu se poate ca laptele să fie muls, procesat şi consumat a treia zi", a subliniat Şerban, citat de Agerpres.

Şi el a precizat că laptele care ajunge în şcoli respectă condiţiile de calitate şi de termen de păstrare. "Nu se încalcă legea, nu spunem că este vorba de lapte stricat, dar spunem că este mult mai bine să se consume laptele muls astăzi şi ajuns în şcoli poimâine", a adăugat Şerban.

În plus, reprezentantul Holstein RO a adăugat că statul ar trebui să impună ca laptele consumat în cadrul programului să fie pur românesc.

Organizaţiile membre Pro Agro din sectorul laptelui cer un preţ minim garantat la achiziţia laptelui

Organizaţiile membre ale Federaţiei Naţionale Pro Agro din sectorul laptelui cer un preţ minim garantat la achiziţia laptelui, acesta fiind una dintre soluţiile la problemele cu care se confruntă sectorul, potrivit unui comunicat de presă al federaţiei.

Cu privire la lipsa unei strategii de protejare a fermierilor în faţa fluctuaţiilor preţului de achiziţie la lapte-materie primă, organizaţiile propun promovarea şi adoptarea unei hotărâri la nivel european prin care să se asigure un preţ minim garantat la achiziţia laptelui - materie primă. Acest preţ minim garantat trebuie să fie stabilit în cadrul fiecărei ţări membre UE, ţinând cont de specificul fiecăreia, din punct de vedere al preţului furajelor, al forţei de muncă, inputurilor, utilităţilor etc.

Fermierii mai solicită promovarea consumului produselor lactate româneşti, prin campanii de publicitate naţionale, atât în media cât şi în magazine şi hipermarketuri, precum şi aplicarea Legii 297/2013, întărind puterea de negociere a producătorilor de lapte.

În ceea ce priveşte lipsa unei strategii de identificare de noi pieţe de desfacere pentru vânzarea de animale vii şi produse din carne/lapte, care ar putea reprezenta o alternativă de venit la cele obţinute din vânzarea laptelui, aceştia propun formarea unui grup de acţiune din rândul reprezentanţilor fermierilor, ai MADR, ANSVSA, precum şi MAE, care împreună să identifice cumpărătorii din diferite ţări, dar şi comunicarea eficientă între autorităţile sanitar veterinare din aceste ţări şi ANSVSA, în vederea stabilirii condiţiilor de export/import.

Fermierii mai propun identificarea problemelor sanitare veterinare din România, eliminarea lor urgentă, dar şi comunicarea eficientă cu OIE, astfel încât România să aibă statut de ţară îndemnă la bolile care ar putea opri exportul. Organizaţiile propun promovarea calităţii cărnii şi a produselor din carne şi lapte, obţinute de la vacile născute şi crescute în România, în cadrul diferitelor expoziţii, simpozioane, seminarii etc.

Referitor la lipsa unei strategii de eficientizare a activităţii fermierilor crescători de vaci de lapte din România, necesară dezvoltării durabile a sectorului, dar şi în competiţia inter-europeană cu alţi fermieri, una dintre soluţiile propuse vizează investiţii în genetică, prin programe anuale de achiziţie de animale de rasă cu origine cunoscută, în vederea creşterii efectivului matca cu performanţe ridicate.

Fermierii propun investiţii în tehnologie, prin programe anuale de achiziţie de echipamente de fermă care pot duce la creşterea productivităţii, dar şi la încadrarea unui număr mai mare de fermieri în condiţiile cerute de C.O.P. şi R.G., fapt care ar determina obţinerea ajutorului voluntar cuplat (250 euro/cap de vaca de lapte). Aceştia mai recomandă transferul forţei de muncă de la generaţia îmbătrânită la cea tânără, prin programe de finanţare, şcolarizare, educare prin exemple pozitive (înfiinţarea de ferme model în diferite regiuni ale ţării).

Fermierii mai solicită introducerea unei scheme de calitate pe liniile directoare, aplicată şi de Ungaria, prin care se acordă bonificaţie producătorilor de lapte 0,50 bani/litru.

"Cerem autorităţilor să facă demersurile necesare pentru implementarea măsurilor propuse dacă nu doresc ca sectorul creşterii bovinelor pentru lapte să devină istorie în România", se menţionează în comunicat.