Cabinetul Merkel a aprobat programul preşedinţiei rotative a Consiliului UE pentru următoarele 6 luni

Cu mai puţin de o săptămână înainte de preluarea oficială a preşedinţiei rotative a Consiliului UE, pe 1 iulie, cabinetul Angelei Merkel a aprobat, la finalul săptămânii trecute, programul Germaniei pe următoarele şase luni, iar direcţiile prioritare sunt administrarea crizei sanitare şi ameliorarea efectelor sale economice şi sociale. Planurile guvernului federal nu au fost însă îndeajuns de bune pentru a placa opoziţia verzilor şi partidelor de stânga, potrivit Euractiv.

"Aşteptările partenerilor noştri sunt mari", a afirmat într-o conferinţă de presă Ulrike Demmer, purtător de cuvânt al guvernului federal. Pentru Heiko Maas, ministrul german de externe, Germania este nu mai puţin decât "motorul şi moderatorul Europei".

Programul trage câteva învăţături din pandemie. Instrumentele europene de gestionare a crizelor vor fi evaluate şi probabil modificate, iar medicamente şi echipamente medicale vor reîncepe să fie produse în Europa pentru a reduce dependenţa de importuri pe aceste zone critice. Acelaşi lucru ar urma să se întâmple şi în cazul unor categorii de alimente.

• Bugetul multianual, o provocare

Negocierile pe cadrul financiar multianual, bugetul pe şapte ani al Uniunii Europene, sunt prima linie pe calendarul reconstrucţiei post-criză în Europa din moment ce bugetul este strâns legat de fondul de reconstrucţie "Next Generation EU".

Găsirea unui consens pe tema bugetului reprezintă cea importantă misiune a Berlinului, care va trebui să convingă cele 4 "state frugale" care nu vor să contribuie mai mult la dezvoltarea statelor mai sărace ale Uniunii. Acestea insistă mai degrabă pe un control asupra traseului banilor din fondul de reconstrucţie şi nu doresc nici acordarea de granturi ci de împrumuturi.

• Suveranitatea digitală

Pentru a salva competitivitatea Europei pe durata acestei crize şi pentru a-i asigura suveranitatea, Germania îşi propune "să construiască o infrastructură digitală europeană performantă, suverană şi rezistentă".

Pentru a deveni independentă de furnizorii americani de servicii cloud, spre exemplu, se va promova proiectul european de cloud "Gaia X", o iniţiativă franco-germană în care miniştrii economiei din cele două ţări, Peter Altmeier şi Bruno Le Maire, au investit capital politic. Germania mai sprijină stabilirea unor centre de date europene, în linie cu strategia Comisiei pe subiect.

Totodată, utilizarea comună a datelor ce ţin de sănătate va fi reglementată printr-un cod de conduită. Germania vrea ca inteligenţa artificială să devină "utilizabilă în toate sectoarele", dar "întotdeauna având în perspectivă bunăstarea societăţii noastre democratice şi libere".

• Noi taxe europene

Pe subiectul securităţii cibernetice, ţările UE sunt văzute să coopereze mai îndeaproape, în special în privinţa protecţiei infrastructurilor critice. Germania susţine de asemenea un "nivel minim uniform de securitate IT pentru toate dispozitivele de pe piaţă".

Programul nu menţionează însă extinderea 5G, în timp ce o taxă digitală va fi pusă în aplicare de îndată ce statele OECD vor ajunge la un acord pe această temă. Totodată, Germania pledează pentru o nouă taxă pe tranzacţiile financiare, un proiect iniţiat de Olaf Scholz (SPD), ministrul Finanţelor.

• Conferinţa pe viitorul Europei

În materie de probleme sociale, guvernul federal vrea să promoveze dezvoltarea unor "cadre europene" pentru salariile minime naţionale şi pentru sistemele de asigurări sociale. Subiectul a provocat ceva dezacorduri între partenerii Marii Coaliţii din Germania.

De asemenea, cabinetul Merkel caută un "un semnal politic" pentru sprijinirea egalităţii de gen. Conferinţa despre viitorul Europei, primul pas în materie de modificare a arhitecturii UE, este prezent pe programul guvernului german. Parlamentul European şi societatea civilă din Europa solicitau de mai multe săptămâni includerea subiectului pe agenda următoarelor şase luni, iar guvernul federal doreşte să se asigure că "Consiliul, Comisia şi Parlamentul European ajung la un acord rapid pe structura şi mandatul conferinţei".

• Nimic nou pe politica climatică

Politica climatică este destul de vagă, notează Euractiv. Sub prevederile Acordului Climatic de la Paris, guvernul german intenţionează să obţină o poziţie comună în Consiliu pentru a iniţia strategia de biodiversitate a UE şi proiectul de lege european privind clima.

De asemenea, cere Comisiei să discute "în ce zone sunt necesare măsuri suplimentare de politică". Un alt element nou al programului este că punctează explicit nevoia acordării unei atenţii suplimentare îngrijirii animalelor, precum şi nevoia etichetării corecte a produselor alimentare.

• Politică externă: un ochi spre China

Potrivit programului, politica externă a UE se va concentra asupra Chinei. Guvernul german intenţionează să "lucreze pentru o mai mare reciprocitate în toate domeniile politicilor publice" şi să "stabilească condiţii echitabile în termeni de concurenţă", de exemplu printr-un acord de investiţii bilaterale.

De asemenea, se vor ţine negocieri şi pe subiectul politicii climatice. Berlinul nu a inclus însă drepturile omului şi democraţia pe agenda politică a preşedinţiei rotative, cel mai probabil pentru a nu provoca dezacorduri pe celelalte subiecte. Cel mai important subiect de discutat cu China ar urma să fie acordul bilateral de investiţii UE-China.

În privinţa negocierilor pentru Brexit, guvernul german insistă asupra "unei relaţii echilibrate între drepturi şi obligaţii şi condiţii de concurenţă echitabile".

Guvernul federal numeşte Statele Unite "cel mai apropiat partener de politică externă şi de securitate din afara UE", cu care se va stabili o cooperare activă.

• Migraţia şi statul de drept

În ceea ce priveşte migraţia, programul pune în prim-plan reforma de mult cerută a sistemului comun european de azil (CEAS - Common European Asylum System). Deşi guvernul federal intenţionează să promoveze reformele "pe baza propunerilor înaintate de Comisie", programul aduce şi el o serie de propuneri.

Volumul importurilor a scăzut cu o rată anuală de 4,5%, după o creştere de 3,7%, pe fondul unei scăderi lunare de 5,4%, iar exporturile şi-au accelerat scăderea anuală până la 7,1%, de la 1,2%, în condiţiile unei scăderi lunare de 3,6%.

Acestea poartă în mod clar semnătura ministrului de interne, Horst Seehofer (CSU) - inclusiv redefinirea responsabilităţilor şi implementarea procedurilor de azil la frontierele externe ale UE, aceasta din urmă fiind o propunere controversată la nivelul statelor membre.

Un alt pilon este promovarea statului de drept în toată Europa. Germania mai sprijină propunerea Comisiei de a lega acordarea fondurilor UE de respectarea unor standarde în materie de stat de drept.

• Opoziţia de la Berlin e dezamăgită

Opoziţia vede programul guvernului federal într-o manieră critică. Un purtător de cuvânt al Verzilor din Germania, Franziska Brantner, a spus despre program că "ignoră viitorul" şi "dezamăgeşte prin conţinut" din moment ce "guvernul şi-a relaxat ambiţiile în materie de protecţie a climatului".

În zona şanselor egale pentru femei, de asemenea, "nu se ridică la aşteptări".

De asemenea, Andrej Hunko, purtător de cuvânt al Die Linke, partid de stânga, s-a plâns într-un comunicat de presă despre lipsa unei "clauze privind progresul social, care să dea prioritate protejării drepturilor angajaţilor în raport cu libertăţile pieţei unice". Hunko a mai criticat şi lipsa de pe agendă a subiectului salariului minim european.