Calea ferată Budapesta-Constanţa şi proiectele energetice, pe agenda şedinţei comune România-Ungaria

Finalizarea studiul de prefezabilitate pentru calea ferată de mare viteză Budapesta - Bucureşti - Constanţa este programată pentru martie 2009, iar proiectul va fi discutat la şedinţa comună a guvernelor român şi ungar, de săptămâna viitoare, a declarat, ieri, secretarul de stat din SGG, Attila Cseke.

Linia de cale ferată de mare viteză Budapesta - Bucureşti - Constanţa este o continuare a liniei care leagă Paris de Viena. Proiectul a fost discutat şi la şedinţa de anul trecut a celor două guverne, când a fost semnată o declaraţie comună prin care cele două părţi au convenit realizarea acestuia.

Potrivit lui Cseke, pentru accesarea de fonduri UE pentru realizarea liniei de cale ferată este necesară participarea a trei state membre la proiect. El a declarat că au avut deja loc întâlniri între ministerele de resort din România, Ungaria şi Austria, dar şi între reprezentanţii societăţilor de cale ferată din cele trei state.

Cele trei ţări au convenit să pună la punct un plan de acţiune pentru accesarea de fonduri UE în scopul întocmirii unui studiu de prefezabilitate, cu termen de finalizare martie 2009. În cadrul planului de acţiune s-a stabilit ca România să conducă proiectul.

România şi Ungaria vor prezenta în cadrul şedinţei şi stadiul realizării altor proiecte comune de infrastructură rutieră, precum coridorul IV Paneuropean, autostrada Borş-Braşov, drumul expres Vaja - Petea - Satu Mare - Baia Mare, dar şi stadiul punctelor de joncţiune a autostrăzilor din cele două ţări. Cele două state doresc, de asemenea, să pună în practică un procedeu de vânzare a rovignetelor româ­neşti pe teritoriul Ungariei şi a celor ungare pe teritoriul României.

În ceea ce priveşte cooperarea în domeniul energetic, vor fi prezentate în şedinţa de guvern comună stadiul realizării proiectului Nabucco, interconectarea conductei de gaz Arad - Szeged şi a reţelelor de linie electrică aeriană Oradea - Bekescsaba.

Conducta de gaz Arad - Szeged are o lungime totală de 105 km, din care 62 pe teritoriul României, iar potrivit secretarului de stat, Attila Cseke, 36,7 km sunt finalizaţi în acest moment. Termenul de punere în operare comercială a conductei este 1 ianuarie 2010, a mai spus acesta.

România şi Ungaria vor semna şi o declaraţie comună privind pachetul energie - schimbări climatice care va cuprinde, printre altele, analizarea posibilităţii de valorificare a experienţei ungare în ceea ce priveşte staţiile de epurare din Capitală şi declararea Parcului Natural Cefa, arie naturală protejată.

Pe agendă figurează şi un proiect de modificare a masei totale maxime autorizate pentru vehiculele de transport marfă care trec graniţa comună. Astfel, punctele de trecere a frontierei comune Cenad - Kiszombor, Turnu - Battonya şi Salonta - Mehkerek vor prelua traficul de mărfuri de peste 7,5 tone, iar punctul de trecere a frontierei Valea lui Mihai - Nyirabrany va fi deschis pentru traficul de marfă de până la 7,5 tone.

Un alt proiect prevede ca la punctele de trecere a frontierei România - Ungaria să fie montate camere video şi sisteme de contorizare a maşinilor, sistemul de monitorizare urmând să comunice informaţii despre blocajele din trafic.

Cele două părţi vor semna şi o declaraţie de cooperare trans­frontalieră între instituţiile care coordonează sistemul unic de urgenţă 112, ceea ce va permite intervenţia ambulanţelor şi a maşinilor de pompieri în zona de graniţă a celuilalt stat, în scopul asigurării unei intervenţii mai rapide.

România şi Ungaria vor să elaboreze şi un program care să permită decontarea serviciilor medicale prestate pe teritoriul celuilalt stat pentru cetăţenii români şi ungari. Astfel, în baza unui card de asigurat, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va putea deconta contravaloarea serviciilor medicale.

În domeniul turismului, România şi Ungaria vizează un proiect comun privind dezvoltarea transfrontalieră a produselor turistice, respectiv stabilirea unei politici de marketing comune care să permită realizarea unui brand al zonei res­pective şi o promovare comună pe plan internaţional.

Cele două părţi vor semna şi un acord pentru intensificarea cooperării în domeniul administrării fiscale, între ANAF şi instituţia similară din Ungaria.

În domeniul educaţiei, cele două părţi vor semna o declaraţie comună privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor academice şi profesionale.

Ministrul român al Mediului, Attila Korodi, va prezenta o informare privind stadiul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului a proiectului de la Roşia Montană.

Guvernele României şi Ungariei se reunesc marţi, la Szeged, în cadrul celei de-a patra şedinţe de guvern comune.