CAP-urile reînvie ca pasărea Phoenix

În ciuda înţelesului negativ, din trecut, al termenului "CAP", cooperativă agricolă de producţie, se pare că această organizare a agriculturii naţionale este o modalitate eficientă pentru modernizarea sectorului. Ciprian Alic, consilierul ministrului agriculturii, Dacian Cioloş, ne-a declarat că "strategia cooperatistă reprezintă un factor important în redresarea agriculturii, cu condiţia să fie corect înţeleasă şi aplicată".

Recâştigarea încrederii în aceste forme de organizare depinde, potrivit lui Ciprian Alic, în mare măsură de anumite principii ce trebuie res­pectate de către micii producători şi nu numai: dreptul de proprietate, decizia pe bază de vot, dreptul organizării altor activităţi proprii, precum şi existenţa principiul libertăţii de opţiune privind variatele relaţii de cooperare. Ciprian Alic semnalează însă că, pentru acceptarea aces­tei forme de organizare, este necesar ca CAP-ul, ca organizaţie, să se bazeze pe un management democratic: un membru - un vot, libera afiliere sau retragere din cooperativă şi plata capitalului social.

Potrivit domniei sale, noţiunea de cooperativă a fost grav compromisă în trecut, adăugând: "După revoluţie au exis­tat discrepanţe la nivelul Programului SAPARD care nu accepta cooperativa agricolă ca formă eligibilă pentru accesarea fondurilor. La acest fapt se mai adaugă abrogarea din legea cooperativelor a articolului cu privire la reducerea impozitului pe profit al cooperativei agricole cu 20% în primii cinci ani de activitate".

Beneficiile "monstruosului" CAP

De ce este benefică această formă de organizare? Potrivit lui Ciprian Alic, activitatea în comun facilitează achiziţionarea la un preţ avantajos a inputurilor sau costuri de producţie scăzute. Pentru sectorul legumicol, CAP-urile facilitează accesul la asistenţa financiară acordată grupurilor de producători. De asemenea, activitatea în comun determină reducerea diverselor costuri: pentru obţinerea licenţei în vederea cultivării produselor ecologice, reducerea cheltuielilor cu irigaţii sau pentru obţinerea primei de asigurare.

Desfacerea şi sistemul de marketing în comun generează la rândul lor alte avantaje, cum ar fi stabilirea unor mărci de produse care să fie preferate de consumatori. Concentrarea capitalului cooperativei în clădiri şi facilităţi creează posibilitatea accesării fondurilor europene şi împrumuturilor bancare, precum stabilizarea venitului cooperativelor agricole.

Odată creată o cooperativă agricolă, este posibilă creşterea nivelului afacerii prin înfiinţarea uniunilor de ramură pentru creşterea performanţelor comerciale ale cooperativei şi a unor societăţi comerciale cu participare de capital din partea cooperativelor.

Chiar CAP-urile se pot unifica, pentru a forma o Uniune de ramură a cooperativelor agricole, ceea ce ar permite afilierea la Alianţa Internaţională a Cooperativelor (ICA) şi a promova activitatea CAP-urilor în concordanţă cu cea cooperativelor din Europa.

Consilierul ministrului agriculturii a adăugat că avantajele financiare sunt pe măsură: scutirea timp de 5 ani de la înfiinţare de plata impozitului pe teren, scutirea de taxe la importul maşinilor agricole, echipamentelor de irigaţii şi altor echipamente cu destinaţie agricolă necesare activităţilor cooperativelor.

Numărul de CAP-uri înfiinţate în ţara noastră, ca urmare a adoptării legii cooperativelor agricole, este de 153, dintre care 105 cu sprijinul Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă şi Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă (ANCA/OJCA), ne-a spus Ciprian Alic. De la începutul anului 2008 s-au înfiinţat 22 de cooperative agricole, "iar până la finalul anului estimăm creşterea acestui număr până la 100", potrivit consilierului ministrului agriculturii. Domnia sa a adăugat că la nivel european, forma prioritară de organizare a agricultorilor este reprezentată de cooperativă.