CAPITAL DE LUCRU "Oltchim" mai vrea, de la băncile creditoare, încă 10 milioane de euro

Combinatul vâlcean Oltchim a reuşit să identifice active, pe care să le gajeze în favoarea băncilor pentru un împrumut de până la 10 milioane de euro. Varujan Vos-ganian, a anunţat, ieri, după o întâlnire cu reprezentanţi ai platformei petrochimice Arpechim şi ai administraţiei locale din Argeş: "Am identificat câteva active, libere de sarcini, care pot fi gajate în favoarea băncilor creditoare ale Oltchim, pentru obţinerea unui nou împrumut de maxim 10 milioane de euro. Activele sunt din zona pirolizei de pe platforma Bradu, au fost gajate în favoarea unor creditori, care au acceptat redimensionarea ipotecilor. Am înaintat propunerea noastră băncilor creditoa-re şi sperăm să obţinem un răspuns favorabil. Banii sunt necesari asigurării unui capital de lucru pentru majorarea producţiei combinatului".

Majorarea producţiei prin acordarea unui nou împrumut va funcţiona la Oltchim dacă sunt identificaţi furnizori de materii prime.

Instalaţia de pe platforma Bradu a "înghiţit" peste 100 de milioane de euro în ultimii doi ani, fără să fi func-ţionat vreodată. Investiţiile realizate la Arpechim reprezintă una din principalele cauze ale insolvenţei Oltchim.

Pentru ca instalaţia de la Arpechim să înceapă să funcţioneze este nevoie de o perioadă de 1-2 luni pentru probe tehnice.

Ministrul Economiei a menţionat că băncile agreează numirea unor manageri profesionişti la Oltchim, care vor face parte dintr-o companie de management. Compania nu va include persoane care au făcut parte din fosta conducere a combinatului vâlcean, care vor fi trase la răspundere pentru situaţia în care a ajuns Oltchim, conform declaraţiilor lui Gheorghe Piperea, partener în cadrul Rominsolv, unul din administratorii judiciari ai combinatului.

Până la jumătatea lunii martie, Ministerul Economiei va propune administratorul special al Oltchim, care va trebui aprobat de acţionarii companiei. În aprilie este programată prima adunare a creditorilor, care vor aproba formula de management profesionist al combinatului vâlcean. Noii manageri vor trebui să vină şi cu planul de reorganizare şi salvare a Oltchim.

Ziarul BURSA a publicat, recent, în exclusivitate, că Bogdan Stănescu, consilierul viceguvernatorului BNR, Bogdan Olteanu, ar fi propunerea statului pentru poziţia de administrator special la "Oltchim" Râmnicu Vâlcea, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Şi Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE, acţionarul minoritar al "Oltchim", s-a arătat interesat să fie implicat în administrarea combinatului chimic, care a intrat recent în insolvenţă. Sursele noastre afirmă că sunt foarte puţine şanse ca domnul Zaremba să administreze combinatul, alături de domnul Stănescu.

• 16 parlamentari PNL au votat, din greşeală, moţiunea pe tema Oltchim

Plenul Camerei Deputaţilor a respins ieri, cu 189 voturi împotrivă, 78 pentru şi 18 abţineri, moţiunea simplă cu titlul "Guvernul Ponta - Fabrică de şomeri". Moţiunea a fost iniţiată de 54 de deputaţi ai PDL şi a fost dezbătută pe fond în şedinţa plenară de luni.

Moţiunea simplă pe tema Oltchim a fost votată favorabil de 16 deputaţi PNL, 3 ai PSD şi unul al Minorităţilor Naţionale, celelalte 58 de voturi "pentru" aparţinând opoziţiei. De asemenea, un reprezentant al PDL, George Ionescu, a votat împotriva moţiunii.

Liberalii care au votat moţiunea Oltchim sunt Marin Anton, Vasile Berci, Anton Doboş, Traian Dobrinescu, Stelian Nechita Dolha, Graţiela Gavrilescu, Dumitru Verginel Gireadă, Virgil Guran, Nicu Marcu, Viorica Marcu, Daniel Iane, Alexandri Nicolae, Ancuţa Pocora, Raluca Surdu, Vasile Varga şi Hubert Thuma.

Potrivit unor surse parlamentare, liberalii care au votat în favoarea moţiunii au făcut acest lucru din greşeală. Liderul grupului PNL, Dan Radu Ruşanu, nu a fost prezent, iar Victor Paul Dobre, care l-a înlocuit, le-a indicat eronat liberalilor cum să voteze la moţiune, au relatat sursele citate. 16 dintre deputaţii liberali prezenţi au urmat indicaţia greşită a lui Dobre şi au votat, astfel, în favoarea moţiunii.

De la PSD, moţiunea Oltchim a fost votată de Mădălin Voicu, Anghel Stanciu şi Marius Manolache. Deputatul Grupului Minorităţilor Slavomir Gvozdenovici a votat în favoarea moţiunii. Deputaţii UDMR prezenţi s-au abţinut de la vot.

• Structura acţionariatului Oltchim, publicată greşit în Buletinul Insolvenţei

Administratorii judiciari ai Oltchim - Rominsolv şi BDO Business Restructuring au publicat, în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, un raport lunar aferent perioadei 30 ianuarie - 28 februarie, în care arată, printre altele, că structura acţionariatului la data des-chiderii insolvenţei combinatului era: 54,81% - Ministerul Economiei, 18,32% - PCC SE, 14,02% - Nachbar Services Limited Cipru, 11,2% acţionari persoane fizice, 1,83% - acţionari persoane juridice.

Problema este că Nachbar Services Limited Cipru a ieşit, în octombrie 2012, din acţionariatul Oltchim, în locul companiei cipriote intrând Polyolt Holding Ltd, un alt fond cu care PCC acţionează concertat. Informaţia este publicată pe site-ul BVB, unde există şi structura actualizată a acţionariatului. PCC continuă să deţină, direct şi indirect, circa 32% din capitalul social al Oltchim.

Administratorii judiciari ne-au precizat că eroarea va fi rectificată.

Potrivit raportului administratorilor judiciari, pe 8 aprilie este termenul limită pentru verificarea şi întocmirea Tabelului preliminar al creanţelor Oltchim, 24 aprilie - termenul pentru afişarea tabelului definitiv, 10 aprilie - primul termen de judecată.

• Oltchim trebuia să intre în insolvenţă din 2009

Varujan Vosganian a adăugat că Oltchim Râmnicu Vâlcea ar fi trebuit să intre în insolvenţă din al doilea semestru al anului 2009 sau începutul anului 2010: "Din a doua jumătate a anului 2007 au început problemele la Oltchim chiar dacă la sfârşitul anului 2008 veniturile companiei erau de aproape două miliarde lei. Din a doua jumătate a anului 2009 problemele s-au agravat astfel încât la sfârşitul anului sau cel mai târziu la începutul lui 2010 ar fi trebuit cerută insolvenţa la Oltchim. De altfel, am găsit o notă a conducerii Oltchim prin care ei solicitau Guvernului, de la sfârşitul lui 2009, intrarea în insolvenţă".

Domnia sa a mai precizat că a făcut un inventar al insolvenţelor firmelor din sectorul de stat şi din păcate nu a găsit niciun exemplu de succes comparativ cu rezultatele obţinute de insolvenţele unor companii din sectorul privat: "Este adevărat, decizia politică a fost ezitantă la declararea insolvenţei companiilor de stat. La Hidroelectrica, de exemplu, ar trebui ca ieşirea din insolvenţă să aibă loc cât mai repede pentru a intra într-un amplu proces de investiţii. Dacă ne uităm la companiile care au intrat în insolvenţă din 2009, putem face un inventar de circa 100.000 de firme. Dintre acestea numai 10% şi-au revenit din insolvenţă, dar trebuie luate în calcul şi activele valorificate precum şi banii recuperaţi de creditori".