CARANTINA TOTALĂ NU MAI E PRIVITĂ CA O SOLUŢIE În faţa unui al doilea val al pandemiei

• Conducerea ECDC vorbeşte de al doilea val

Europa trebuie să se pregătească pentru un al doilea val de COVID-19, a avertizat directorul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), Andrea Ammon. Problema nu este de a şti dacă va exista un nou val de contaminări, ci "când va avea loc şi ce amploare va avea", a afirmat Andrea Ammon, într-un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian. "Virusul este în jurul nostru, circulând mult mai mult decât în ianuarie şi februarie", a adăugat ea, subliniind că cifrele privind imunitatea populaţiei nu sunt încurajatoare: "85% până la 90%" dintre cetăţeni rămân expuşi la maladia COVID-19. În contextul în care numeroase ţări europene au început să ridice restricţiile legate de izolare, Andrea Ammon estimează, totuşi, că un al doilea val nu va fi neapărat dezastruos, dacă oamenii continuă să respecte regulile de distanţare. Sătui de restricţii, în special "acum când vedem clar că numărul de infectări a scăzut, oamenii cred că s-a terminat. Dar nu este cazul", susţine Ammon.

• Cazul "Suedia"

La nivel European s-a vorbit foarte mult despre modul cum a abordat Suedia pandemia. Au existat critici, dar şi laude, pentru faptul că guvernul Suedez nu s-a grăbit să "închidă" oamenii în case. Alegând să se situeze la polul opus faţă de măsurile de izolare adeseori stricte adoptate în restul Europei, Suedia, care nu a decretat niciodată starea de urgenţă, şi-a menţinut deschise şcolile, cafenelele, barurile şi restaurantele, cerând în schimb fiecărui cetăţean să respecte recomandările de distanţare socială şi "să îşi asume responsabilităţile" ce îi revin. Această abordare a generat un val de critici, atât în ţară, cât şi în străinătate, în contextul în care numărul local al deceselor le-a depăşit cu mult pe cele raportate în ţările nordice vecine, care au impus în bloc o serie de măsuri restrictive. Epidemiologul de stat din Suedia a declarat că mai mult de un locuitor din cinci din capitala ţării, Stockholm, ar fi putut să dezvolte deja anticorpi împotriva SARS-CoV-2. Contactat pentru a comenta rezultatele unui studiu realizat de Agenţia suedeză pentru sănătate publică, epidemiologul de stat Anders Tegnell a declarat că, după părerea lui, până la jumătatea săptămânii trecute, "puţin peste 20%" dintre locuitorii din Stockholm au contractat probabil COVID-19. Studiul, aflat în desfăşurare, a arătat că 7,3% dintr-un eşantion de persoane selectate la întâmplare în capitala suedeză - regiunea cel mai grav afectată din această ţară - au dezvoltat anticorpi atunci când au fost testate în ultima săptămână din aprilie. În alte părţi ale ţării, numărul persoanelor care au dezvoltat anticorpi a fost mult mai scăzut, fiind de doar 4,2% în sudul extrem şi de 3,7% în regiunea din jurul oraşului Goteborg, din sud-vestul Suediei. Rezultatele au arătat că propagarea noului coronavirus a fost mai consistentă în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani decât la persoanele de peste 65 de ani, procentul celor care au dezvoltat anticorpi fiind în aceste categorii de populaţie de 6,7% respectiv 2,7%. Deşi legătura dintre dezvoltarea de anticorpi şi o anumită imunitate în faţa noului coronavirus nu a fost încă stabilită, dezvoltarea de anticorpi ar trebui să contribuie, în teorie, la reducerea propagării virusului.

Suedia ar putea fi un model de o nouă normalitate pentru statele din întreaga lume care încep să ridice treptat restricţiile, a declarat un director din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Michael Ryan, director OMS la programul de urgenţe afirmă următoarele: "Cred că dacă vrem să ajungem la o nouă normalitate, Suedia reprezintă un model, dacă vrem să ne întoarcem înapoi la o societate în care să nu avem izolare. Cred că există percepţia potrivit căreia Suedia nu a impus măsuri de control şi că a lăsat boala să se răspândească. Nu este deloc adevărat. Suedia a implementat o politică publică foarte puternică privind distanţarea socială, cu privire la îngrijirea şi protecţia persoanelor plasate pe termen în instituţii de îngrijire şi multe alte lucruri. Ceea ce a făcut în mod diferit este că s-a bazat foarte mult pe relaţia cu cetăţenii şi pe capacitatea şi voinţa acestora de a implementa auto-distanţarea socială şi auto-reglementarea, dacă doriţi să folosim acest cuvânt. În acest sens, ei au implementat o politică publică printr-un parteneriat cu populaţia. Au testat, au sporit semnificativ capacitatea saloanelor de terapie intensivă. Sistemul de sănătate a rămas mereu în parametri de funcţionare pentru a răspunde numărului de cazuri pe care l-au înregistrat".

-----------

CRISTIAN PÂRVAN:

"Unele probleme ale primului val au rămas netratate"

Ne confruntăm cu probleme care nu sunt bine tratate nici la primul val de pandemie, este de părere Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Omaneilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa ne-a declarat că, în cadrul actualului val de coronavirus, vedem ceva foarte îngrijorător de care puţini vorbesc: "Din numărul total de cereri de şomaj tehnic, circa 310.000 sunt din producţie, la care se adaugă 50.000 de contracte suspendate, în acelaşi sector. Aşadar, 360.000 de locuri de muncă din producţie nu mai există, din cele 1,2 milioane existente în sectorul productiv. Acesta este unul dintre sectoarele care contribuie serios la PIB, cu circa 23-25%, iar faptul că la primul val are aşa pierderi de forţă de muncă este extrem de îngrijorăror. Prin comparaţie, în segmengtul HoReCa, blocat prin decizie guvernamentală, numărul de şomeri tehnici este de 114.000. Acest lucru ar trebui să îngrijoreze, dar nu văd o îngrijorare la nivelul Guvernului.

Guvernul a cerut măşti şi sunt firme care s-au apucat să producă măşti de protecţie, dar nu am auzit să îi fi adus la discuţii pe producătorii de măşti şi să facă o comandă fermă pentru o anume cantitate de astfel de produse pe care să o achiziţioneze statul, ca să poată fi asigurat consumul zilnic şi să începem să facem un stoc pentru un eventual al doilea val".

Nu ştim ce se va întâmpla cu cei care s-au apucat să producă măşti, este de părere Cristian Pârvan, care precizează: Ne-am putea găsi în situaţia ca noi să producem măşti şi un «băiat deştept» să importe din străinătate. Nici măcar această criză nu ne face să înţelegem că ar trebui procedat rapid şi altfel decât până acum.

Dacă extind exemplul la alte produse, în vederea menţinerii industriei ar trebui să dăm comenzi de stat pentru instalaţii de irigat mobile. De asemenea, începe programul Tomata. Primele producţii de tomate poate că s-au vândut, dar din mai-iunie, în loc să spunem că avem trei bazine mari de unde au venit cele mai multe cereri de subvenţie pentru acest program şi să comandăm instalaţii de prelucrare a excesului de tomate, noi nu facem nimic.

Premierul a anunţat că putem atrage până la 5 miliarde de euro de la UE. Le putem atrage dacă avem programe pe care să le punem pe masă şi să le finanţăm cu 10%. Dar care sunt aceste programe? Nu sunt - problema este că nu avem proiecte, nu avem beneficiari, oameni care să le conducă, pentru că bani s-ar găsi".

În acest context, până la al doilea val avem probleme care nu sunt bine tratate nici la primul val, apreciază reprezentantul AOAR, considerând: "Acum am fi putut folosi acest prim val, pentru că nu am avut problemele altor state. Ar trebui să folosim această ocazie să încercăm să forţăm producţia internă, care a răspuns pozitiv apelurilor statului - când a spus că vrea măşti s-au apucat să facă măşti, când a cerut biocide au început să producă biocide. Deci dacă statul ar da câteva comenzi în unele domenii clare - rame de metrou, locomotive, tractoare etc. -, altfel ar sta situaţia".

Din păcate, pentru acest lucru nu avem politici publice concrete şi curajoase, astfel încât să folosim această perioadă grea pentru ca cererea internă să fie cât de cât acoperită de oferta internă. (Emilia Olescu)

--------------

IONUŢ DUMITRU:

"În cazul unui al doilea val, scenariul economic va fi foarte urât"

• Încrederea la nivelul mediului de afaceri a scăzut, în aprilie, chiar la un nivel mai redus decât în precedenta criză financiară

Dacă va exista un val nou de contagiune şi noi măsuri de distanţare socială şi de închidere a economiei, atunci probabil că vom discuta de un scenariu foarte urât din perspectivă economică, este de părere economistul Ionuţ Dumitru. Specialistul subliniază că şi primul val de pandemie a creat probleme majore la nivel economic, în contextul în care am avut o perioadă destul de lungă a închiderii economieii, multe sectoare fiind în scădere foarte amplă, după ce, efectiv, au fost închise complet.

Ionuţ Dumitru ne-a explicat: "Dacă ne uităm la luna martie, pentru care avem acum date statistice, când am avut doar două săptămâni afectate, au fost scăderi aproape pe toată linia în sectoarele economice. În industrie, spre exemplu, am avut o cădere de peste 12% faţă de luna anterioară, iar în industria prelucrătoare aceasta a fost mai mare de 18% faţă de luna anterioară. Probabil că datele din aprilie-mai vor arăta foarte urât, în condiţiile în care am avut o restrângere puternică a activităţii economice. Acum, economia îşi reporneşte treptat motoarele, însă nu în toate sectoarele. Evident că sunt domenii care vor fi afectate o perioadă mai lungă de timp".

Economistul ne-a mai spus că sentimentul de teamă persistă în continuare la nivelul consumatorului şi că sectoare precum transporturile, turismul, HoReCa vor fi afectate o perioadă lungă de timp: "Dacă va fi sau nu valul al doilea nu ştim acum, dar în mod cert dacă va exista un val nou de contagiune şi noi măsuri de distanţare socială şi de închidere a economiei, probabil că vom discuta de un scenariu foarte urât din perspectivă economică. Deja orium indicatorii de încredere arată că, spre exemplu, în aprilie, încrederea la nivelul mediului de afaceri a scăzut chiar la un nivel mai redus decât în precedenta criză financiară. Sentimentul de încredere este extrem de scăzut în segmentul de servicii, grav afectat de criză. În aceste condiţii, este de anticipat să vedem în al doilea trimestru cifre foarte scăzute la nivelul dinamicii economice, în diverse sectoare. Ne aşteptăm la o scădere de 15-20% faţă de trimestrul anterior pe total economie, dar sunt sectoare cu scăderi de 70-80% sau chiar mai mult. Dacă vom mai avea încă un val de acest gen, lucrurile se vor complica foarte tare atât la nivelul mediului de afaceri, cât şi la nivelul bugetului".

Veniturile publice au scăzut foarte puternic în martie, cu circa 32% faţă de februarie, iar bugetul va trece foarte greu peste această crizăavertizează Ionuţ Dumitru, evidenţiind că, ulterior, am avut cheltuieli suplimentare - cu şomajul tehnic, cu achiziţiile sanitare etc. - şi, în acest context, situaţia bugetului se va deteriora serios. De asemenea, nivelul de activitate economică din aprilie a fost destul de redus.

"În scenariul nostru de bază ne aşteptăm să nu avem un val doi şi economia să îşi revină începând din al treilea trimestru, dar volumul de activitate economică din 2019 să fie recuperat abia în 2022, estimează domnia sa, apreciind că, după căderea foarte bruscă şi dramatică din această perioadă, revenirea va fi graduală şi unele sectoare vor rămâne afectate ani de zile de aici înainte. (E.O.)