CARTA ALBĂ A IMM-URILOR, EDIŢIA 2019: Forţa de muncă şi birocraţia - principalele probleme ale firmelor

Marea problemă a mediului de afaceri identificată de întreprinderi în anul 2019 este angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului, a declarat ieri Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR), în cadrul conferinţei prilejuite de lansarea celei de-a 17-a ediţie a "Cartei Albe a IMM-urilor ".

Domnia sa a declarat: "Carta Albă a IMM-urilor reprezintă o bună practică de parteneriat public-privat, 17 ani în care am lucrat împreună cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat la această lucrare pentru a culege problematica mediului de afaceri. Din această cauză am pus foarte mult accent pe propuneri care să îmbunătăţească mediul de afaceri. La nivel european şi global, foarte multe dintre politicile propuse României se bazează pe măsurătoarea Cartei Albe a IMM-urilor. Foarte multe instituţii internaţionale preiau date din Carta Albă pentru a evidenţia situaţia mediului de afaceri românesc. De asemenea, 280 de iniţiative legislative şi peste 3600 de propuneri de politici publice au ca bază de plecare rezultatele din Carta Albă. Astfel, marea problemă a mediului de afaceri identificată de întreprinzători în anul 2019 este angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului, iar a doua problemă sistemică o reprezintă birocraţia, urmată de cea a autofinanţării. Trebuie să luăm măsuri mult mai abrupte pentru a simplifica sarcina administrativă a întreprinzătorilor. Observăm şi o ameliorare cu privire la ceea ce înseamnă evoluţia pozitivă a mediului de afaceri. Numărul celor care consideră neutră sau pozitivă evoluţia mediului de afaceri ajunge undeva la 7 din 10. Începând cu acest an, ne-am gândit ca această lucrare să pună în discuţie o temă. Tema din acest an, «Perspective», ne evidenţiază cum va arăta România viitorului, cum se vor integra generaţiile tinere, şi vorbim despre o Românie antreprenorială (prin educaţie), profesională în care primează internaţionalizarea, educaţia duală şi digitalizarea mediului public şi de afaceri".

Spre deosebire de barometrul pe anul anterior, documentul arată că actuala criză a forţei de muncă s-a adâncit, cel puţin la nivel de percepţie, 57% dintre cele 788 de IMM-uri chestionate notând că angajarea, pregătirea şi menţinerea forţei de muncă reprezintă o dificultate, spre deosebire de 46% în 2018. Percepţia birocraţiei ca problemă a rămas la acelaşi prag, respectiv 48%. Anul trecut, inflaţia ocupa locul al cincilea în topul problemelor cu care se confruntă IMM-urile, însă anul aces-ta a urcat pe poziţia a treia, la 47%, după concurenţa neloială.

În legătură cu problematica forţei de muncă, reprezentantul CNIPMMR a punctat că aceasta nu reprezintă o problemă nouă pentru Guvern şi mediul public: "Considerăm că aceasta este principala problemă a economiei româneşti. Aceasta este o formă de criză, de neatingere a potenţialului de dezvoltare a României. Mă bucur că Guvernul, în întâlnirile pe care le-am avut, şi-a asumat o strategie pentru găsirea de soluţii".

Prezent şi el la conferinţă, Marius Budăi, minis-trul Muncii, a precizat că rata de ocupare a forţei de muncă în ţara noastră se află la 69,9%, în prezent, iar în aceste condiţii se are în vedere o hotărâre de guvern aflată în transparenţă decizională care va permite aducerea din state din afara Uniunii Europene a 10.000 de muncitori pentru acoperirea deficitului.

Ministrul a detaliat: "Am ajuns în postura, simţită de mediul de afaceri, de a avea o lipsă a forţei de muncă. Putem discuta, şi creionăm acum un proiect la Ministerul Muncii, să aducem muncitori din statele non-membre ale Uniunii Europene. Am simplificat anul trecut la jumătate, s-au redus anumite taxe şi a avut loc şi o debirocratizare, iar la începutul anului am dat o hotărâre de guvern pentru un eşantion de 20.000 de locuri de muncă. Acum avem în transparenţă publică o altă hotărâ-re de guvern, o suplimentare de 10.000 de noi permise de muncă pentru muncitorii non-UE".

• Ovidiu Nicolescu, CNIPMMR: "IMM-urile dau mai mult de jumătate din PIB-ul ţării"

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CNIPMMR, a declarat că jumătate dintre IMM-urile din ţara noastră au probleme, în condiţiile în care acestea asigură jumătate din produsul intern brut al ţării noastre şi contribuie într-o mare parte la exporturi.

Domnul Nicolescu a afirmat: "14,28%, adică 1 din 7 IMM-uri, şi-au amplificat activitatea în ultimii doi ani, iar o treime (n.r. 35,48%) funcţionează la aceeaşi parametri, ceea ce este foarte important, pentru că dau stabilitate economiei. Împreună, acestea înseamnă jumătate din IMM-uri. Tot-odată, jumătate dintre IMM-uri au probleme. 11% sunt în situaţie falimentară - e normal să avem falimente, ca în orice economie -, iar aproape 40% şi-au redus activitatea, ceea este un procent foarte mare. Acesta este tabloul ultimilor doi ani pe care trebuie să-l avem în vedere atunci când prefigurăm măsuri".

Potrivit acestuia, România este singura ţară din Uniunea Europeană în care autofinanţarea este modalitatea principală de finanţare în IMM-uri, în proporţie de 69,54%, creditele fiind folosite doar de un sfert din întreprinderile mici şi mijlocii, respectiv 25,88%.

"Asta înseamnă că nu ne dezvoltăm. Autofinanţarea, de regulă, nu poate să producă progres substanţial. Te ajută să te menţii sau să nu mori. Va trebui găsită o soluţie ca aceste credite să crească. Ne uităm la dobânzile din alte ţări, la comisioane, iar dacă le comparăm cu cele din Româ-nia, e clar că este spaţiu foarte mult (de creditare), unde trebuie procedat cu consecvenţă, pricepere, pe bază de dialog, pentru că fără credit puternic nu putem să fim performanţi", a arătat oficialul CNIPMMR.

În ceea ce priveşte percepţia cu privire la oportunităţile IMM-urilor în 2019, primele patru sunt: creşterea cererii pe piaţa internă (64,29%), asimilarea de noi produse (57,82%), realizarea de parteneriate de afaceri (55,66%), respectiv folosirea de noi tehnologii (49%). Doar 35% dintre întreprinderi iau în considerare penetrarea pe noi pieţe interne şi sau internaţionale.

Pentru următorii doi ani, 56% dintre IMM-uri îşi propun o extindere moderată a afacerii, iar 11% doresc o extindere rapidă. "Dacă cumulăm aceste cifre, înseamnă că două din trei firme mici şi mijlocii vor să se dezvolte. Este un lucru foarte bun, pentru că, am văzut, se întâlnesc cu dificultăţi", a subliniat Nicolescu, care a adăugat: "Este fantastic că înteprinzătorii sunt optimişti. În alte ţări, procentul de optimism este mult mai redus. Pe de altă parte, o treime din firme îşi propun diminuarea activităţii, să vândă sau chiar să se închidă, ceea ce este un procent destul de mare".

El a conchis că strategia şi legea 62/2014 care vizează dezvoltarea IMM-urilor se aplică foarte puţin , dar şi că testul IMM, adică analiza privind modul în care actele normative influenţează mediul de afaceri, nu se face sau se face doar formal.

Lucrarea CNIPMMR reprezintă o analiză aprofundată a sectorului IMM din ţara noastră, ce evidenţiază cantitativ şi calitativ situaţia, tendinţele, percepţia mediului de afaceri constituind baza pentru propuneri de strategii cu privire la viitoarele direcţii de susţinere şi dezvoltare ale mediului de afaceri românesc.