Cât de dureroasă va fi ieşirea din "ţara oglinzilor"?

În romanul "Alice în Ţara Oglinzilor" al lui Lewis Carroll, Alice îi spune Reginei că "nu poţi să crezi în lucruri imposibile", iar răs­punsul pare să vină direct din "manualul" pentru "ghidări în avans" al băncilor centrale sau planurile economice ale guvernelor. "Cred că nu ai destulă practică", a declarat Regina, care s-a lăudat că "uneori am crezut chiar şase lucruri imposibile înainte de micul dejun".

Ultimele date macroeconomice, în special de la nivelul ţărilor dezvoltate, arată că economia mondială se îndreaptă către ieşirea din "ţara oglinzilor" creată de marile bănci centrale prin manipularea costurilor de finanţarea din ultimii 10 ani.

O cădere cu 800 de puncte a indicelui Dow Jones şi inversarea curbei randamentelor obligaţiunilor guvernamentale din SUA, prin scăderea randamentelor la 10 ani sub cele la 2 ani, pe fondul primei scăderi a randamentelor la 30 de ani sub 2%, l-au speriat pe Donald Trump.

Preşedintele american, după ce a lansat un nou atac la adresa Federal Reserve, şi-a schimbat radical atitudinea faţă de China şi a dat de înţeles că doreşte un acord comercial.

"Trump a intrat în panică şi s-a aruncat în braţele lui Xi", a scris un jurnalist de la Bloomberg despre propunerea unei întâlniri la nivel înalt cu preşedintele chinez, publicată pe contul de Twitter a preşedintelui american.

Alan Greenspan, fost preşedinte al Federal Reserve, a declarat recent pentru Bloomberg că "nu există barieră care să prevină declinul randamentelor din SUA sub zero", iar dacă se va întâmpla aşa ceva "nu este mare lucru", deoarece "zero nu are nicio semnificaţie". Da, această afirmaţie incredibilă vine tocmai de la cel cunoscut altădată sub numele de "Maes­tro", care acum, mai ales pe fondul vârstei înaintate, a ratat o bună ocazie de a tăcea.

La fel a făcut şi Janet Yellen. În condiţiile în care datele istorice arată că toate inversările curbei randamentelor au fost urmate de recesiuni, predecesoarea lui Jerome Powell la conducerea Federal Reserve a declarat pentru Fox Business Network că "inversarea curbei randamentelor ar putea fi acum un semnal fals de recesiune" şi a fost categorică în afirmaţia că "economia SUA nu se îndreaptă către recesiune".

Este puţin probabil ca îngrijorarea autorităţilor la nivel global să fie temperată de astfel de declaraţii, mai ales pe fondul încetinirii severe a sectorului industrial din China, cea mai puternică din ultimii 17 ani, şi a primului pas făcut de Germania către recesiune.

În ceea ce priveşte situaţia din Germania, semnalul de alarmă pentru autorităţile noastre este deosebit de puternic, însă, mai mult ca sigur, şi prea tardiv, având în vedere că ires­ponsabilitatea este singura constantă a politicilor economice din ultimele decenii.

Cele mai recente date referitoare la producţia industrială publicate de INS, cele din iunie 2019, arată un declin anual considerabil, de 4,1%, pe fondul scăderii masive din industria prelucrătoare, de 5,3%.

În aceste condiţii, coeficientul de corelaţie dintre dinamica anuală a producţiei industriale din Germania şi România a depăşit 80% pentru perioada ianuarie 2017 - iunie 2019 (vezi graficul 1), pe fondul unui coeficient de corelaţie de peste 83% pentru dinamica anuală a producţiei din industria prelucrătoare.

Sincronizarea semnificativă dintre cele două sectoare industriale arată că dependenţa dintre industria ţării noas­tre şi cea a Germaniei, mai ales la nivelul industriei prelucrătoare, a cres­cut foarte mult în ultimii doi ani şi jumătate. În aceste condiţii, efectele negative ale unei recesiuni prelungite în cea mai mare economie a zonei euro vor fi foarte puternice şi la noi.

Având în vedere datele recente de la Institutul ZEW privind încrederea investitorilor în cea mai mare economie a zonei euro, care a coborât până la cel mai redus nivel din decembrie 2011, probabilitatea intrării sale în recesiune a crescut până la 43% în iulie 2019, conform estimărilor institutului IMK (vezi graficul 2).

Primul pas a fost făcut în T2 2019, conform datelor preliminare de la Des­tatis (Biroul Federal de Statistică din Germania), care arată un declin de 0,1% a Produsului Intern Brut real faţă de T1 2019 şi o stagnare faţă de T2 2018, după o creştere de 0,8% în trimestrul anterior (vezi graficul 3).

La nivelul dinamicii anuale a Produsului Intern Brut, coeficientul de corelaţie dintre Germania şi România este mult mai redus, de circa 50%, având în vedere o serie de caracteris­tici specifice ale economiei noastre, cum sunt importanţa mult mai mare a dinamicii consumului şi a dinamicii sectorului construcţiilor pentru evoluţia de ansamblu a economiei.

Din păcate, dinamica sectorului construcţiilor şi a consumului reprezintă puncte de o deosebită fragilitate pentru economia noastră, fiind determinate de o politică bugetară extrem de "generoasă" şi de o politică monetară ultrarelaxată, care nu pot fi prelungite pe termen nedefinit.

Analistul Sven Henrich consideră că oprirea prăbuşirii pieţelor internaţionale şi evitarea recesiunii se pot realiza doar dacă Fed-ul va reduce masiva dobânda de politică monetară, iar apoi se va anunţa sfârşitul războiului comercial dintre China şi SUA.

Cu toate acestea, Henrich averti­zează că nici aceste măsuri nu garan­tează evitarea pericolului, deoarece "nu ne-am confruntat niciodată cu recesiunea la un astfel de nivel al datoriilor pe fondul existenţei dobânzilor negative". În aceste condiţii, "nu există precedente de urmat, datele istorice nu sunt deosebit de utile şi nu există modele economice pentru a prognoza ce se va întâmpla în continuare".

Politica monetară iresponsabilă a marilor bănci centrale, care a urcat pe noi culmi în ultimul deceniu, a împins economia globală într-o "ţară a oglinzilor" care ar fi constituit prilej de mare uimire pentru autorii din curentul "literaturii nonsensului" sau pentru cei care şi-au construit reputaţia prin "teatrul absurdului".

Acum, bancherii centrali încearcă să ne convingă că este doar o chestiune de timp, foarte scurt timp, până când va veni Godot, deoarece numai contemplarea ieşirii din "ţara oglinzilor" este foarte dureroasă şi nimeni nu are curajul să explice cetăţenilor de ce nu există minuni în economie.