Cazul Anca Dragu, dezbătut de CCR

Sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Senatului nr.131/2021 pentru revocarea din funcţia de preşedinte a doamnei Anca Dragu, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România, se află pe ordinea de zi de astăzi a plenului Curţii Constituţionale a României. Dezbaterea sesizării are loc la peste două luni de la revocarea din funcţie a Ancăi Dragu, de către coaliţia de guvernare PSD- PNL-UDMR, care în aceeaşi zi l-a înscăunat pe Florin Cîţu preşedinte al Senatului.

Parlamentarii USR afirmă că articolele din Constituţie şi deciziile CCR pe care le-au folosit senatorii actualei majorităţi parlamentare pentru a o schimba din funcţie pe Anca Dragu nu pot fi aplicate în speţa de faţă.

"Înlocuirea preşedintelui Senatului prin revocarea doamnei senator Anca Dana Dragu (membră a grupului parlamentar USR), este contrară principiului consacrat de art. 64 alin. (5), prin raportare la art. 2, art. 36 şi art. 37 din Constituţia României, republicată, realizându-se urmare a dinamicii conjuncturale a compunerii şi recompunerii forţelor politice în Parlament de după constituirea Senatului, pe durata mandatului său, încălcându-se astfel principiul constituţional al configuraţiei politice a fiecărei Camere a Parlamentului. În esenţă, prin principiul configuraţiei politice a camerelor parlamentului se înţelege compunerea acestora rezultată din alegeri, pe baza proporţiei pe care grupurile parlamentare o deţin în totalul membrilor Camerei respective", se arată în sesizare.

Parlamentarii USR precizează că "revocarea preşedintelui Senatului nu poate conduce la pierderea, de către grupul parlamentar din care acesta provine, funcţiei de preşedinte, funcţie dobândită în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, precum şi în temeiul principiului configuraţiei politice, principiu de rang constituţional. În acest sens, această înlocuire se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar, care nu-şi poate pierde dreptul la funcţia de preşedinte, dobândit în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, respectându-se principiul configuraţiei politice".

Amintim că Anca Dragu a fost înlăturată de la conducerea Senatului în 23 noiembrie 2021. Au fost înregistrate 82 de voturi pentru revocarea din funcţie, 24 voturi împotrivă (USR) şi 9 abţineri (AUR).

"Ceea ce se întâmplă astăzi este un abuz de putere şi o tentativă de a acapara complet şi total orice instituţie a statului român. Asistăm la un fenomen numit tirania majorităţii, una din slăbiciunile democraţiei, care, în statele cu experienţă democratică mai consistentă, este mult mai puţin întâlnit. Preşedintele Senatului are un loc special în arhitectura instituţională, fiind al doilea om în stat; preşedintele Senatului nu are puterea de a forma sau de a da jos guverne, nici de a transforma de unul singur simple propuneri în legi, are însă un rol important: în a semnala derapajele activităţii din Parlament şi în a garanta dezbaterile democratice din plen. Şi, cel mai important, poate sesiza Curtea Constituţională a României asupra legilor sau hotărârilor cu privire la care există suspiciuni de neconstituţionalitate", a afirmat, imediat după înlăturarea din funcţie, Anca Dragu.

Cu toate acestea, în 7 decembrie 2021, membrii comisiilor juridică şi pentru constituţionalitate din Senat au adoptat în şedinţă comună, cu majoritate de voturi, punctul de vedere propus de grupurile PSD - PNL - UDMR, prin care se susţine respingerea sesizării USR, ca neîntemeiată, cu privire la neconstituţionalitatea Hotărârii Senatului nr.131/2021 prin care a fost revocată din funcţie Anca Dragu, preşedintele Senatului.

Iulia Scântei, preşedintele comisiei juridice din cadrul Senatului a explicat că revocarea din funcţia de preşedinte a Ancăi Dragu s-a produs ca urmare a schimbării configuraţiei politice, pe fondul retragerii de la guvernare a USR şi a votului pe moţiunea de cenzură depusă de grupul parlamentar PSD.