CCR: O sintagmă din Codul de procedură penală referitoare la verificarea măsurilor preventive este neconstituţională

Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat neconstituţional un articol din Codul de procedură penală care dă posibilitatea ca o măsură preventivă verificată de un judecător să nu poate fi atacată de inculpat, astfel, cel din urmă fiind privat de o cale de atac, informează News.ro.

Articolul suspus atenţiei Curţii, articolul 348 alin (2) din Codul de procedură penală prevede că "în cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa sesizată cu rechizitoriu sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestit cu soluţionarea contestaţiei, verifică legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispoziţiilor art. 207".

Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis astăzi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor acestui articol şi a constatat că sintagma "sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestit cu soluţionarea contestaţiei" din cuprinsul acestora este neconstituţională.

Acest articol încălcă accesul liber la justiţie, libertatea individuală, dreptul la apărare şi articolul din Constituţie potrivit căruia împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, precizează Curtea.

Judecătorii CCR mai arată că dispoziţiile articolul criticat sunt neconstituţionale "întrucât nu prevăd o cale de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanţa superioară celei sesizate cu rechizitoriul ori completul competent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, investit cu soluţionarea contestaţiei, se pronunţă, în prima instanţa, asupra unor măsuri preventive dispuse în cauză".

Un specialist în drept a explicat, pentru agenţia citată: "De exemplu, la judecătorie este un dosar în camera preliminară şi se dă decizie să se între pe fond. Inculpatul e nemulţumit şi face contestaţie la tribunal. Legea actuală spune că dacă inculpatul e arestat, cel care trebuie să verifice legalitatea măsurii este tribunalul. Dacă tribunalul menţine decizia, nu mai există contestaţie la măsură pentru că tribunalul tocmai ia măsura asta în calea de atac a contestaţiei pe fond. Prin decizia de astăzi, CCR spune că ar trebui ca măsura luată de tribunal să poată fi contestată separat".

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţelor de judecată care au sesizat Curtea Constituţională, respectiv Curţii de Apel Bucureşti şi Tribunalului Arad şi se publică în Monitorul Oficial al României.