Regionalizare cu premeditare, proiect de tip sperietoare

Partidele au un rastel cu proiecte de tip conservă, pe care le pun pe masă ori de câte ori simt nevoia unei perdele de fum. Regionalizarea este un astfel de proiect, pomenit chiar şi în perioada comunistă, care de 15 ani este adus la lumină şi trimis la sertar într-un ritm susţinut. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat la începutul acestei săptămâni că îşi doreşte ca în sesiunea parlamentară care va începe în luna februarie să fie elaborat un proiect de lege de reorganizare administrativ-teritorială a României, iar pentru a lucra la acest proiect s-a înfiinţat un grup format din membrii partidului: "Am făcut o comisie, preşedintele Camerei Deputaţilor, cu viitorul preşedinte UNCJR, cu viitorul preşedinte AMR, cu câte doi reprezentanţi de la consiliile judeţene, de la primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, de la oraşe, de la comune, cu doi membri de la Comisiile de administraţie din Parlament. Am spus că aş dori, în această sesiune, să venim cu un proiect de reorganizare teritorială".

• Prioritate guvernamentală şi legislativă

Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a declarat că în şedinţa Consiliului Politic Naţional al partidului care a avut loc luni s-a decis ca o prioritate guvernamentală şi legislativă pentru perioada imediat să fie înfiinţarea acestui grup de lucru care să propună un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României. "Este o promisiune pe care clasa politică a făcut-o de foarte mult timp şi pe care nu a îndeplinit-o încă, iar acest lucru va veni în sprijinul reformei, astfel încât să dinamizăm, să eficientizăm administraţiile locale, să existe firesc ca o consecinţă imediată şi o reducere a cheltuielilor de administrare a autorităţilor locale, dar şi o eficientizare în sprijinul oamenilor prin această reformă", a afirmat Romaşcanu. Acesta a menţionat că sunt foarte multe lucruri care trebuie luate în discuţie în privinţa acestei reforme.

• Programul USL privind dezvoltarea regională

Regionalizarea a reprezentat un mare proiect care a stârnit enorm de multe pasiuni în ultimii ani. Relansată puternic în 2011, tema a fost repusă pe tapet în campania electorală pentru parlamentarele din 2012, un an mai târziu revenind în atenţie pentru a fi, din nou, abandonată. S-au desenat hărţi, s-au stabilit regiuni, au fost decise capitale de regiuni (acestea au reuşit să-i încaiere la nivel declarativ pe "baronii locali"), după care toată această muncă a fost abandonată. Erau vizate descentralizarea administraţiei şi reducerea numărului unităţilor administrative moştenite din perioada comunistă.

Proiectul a fost pus în discuţie în luna iunie a anului 2011. USL lansa programul său privind dezvoltarea regională în care propunea transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în centre ale administraţiei locale, transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale şi înfiinţarea unor consilii regionale, conduse de un preşedinte ales. Modelul USL presupunea şi înfiinţarea de instituţii noi: Consiliul Regional -condus de un preşedinte ales, transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale şi apariţia Curţilor de Apel regionale.

• Traian Băsescu dorea opt regiuni

În aceeaşi perioadă preşedintele Traian Băsescu propunea un model care presupunea ca cele 41 de judeţe sa fie transformate în opt regiuni, acestea ar fi urmat să corespundă grupajelor reprezentate de regiunile de dezvoltare europeneană. După o perioadă, ideea este abandonată dar a fost reluată în campania electorală din 2012, proiectul fiind inclus în Programul de Guvernare 2013-2016 al USL. Regionalizarea a devenit temă de campanie, mai ales în zonele în care există o diversitate etnică. Ministrul de Interne de la vremea respectivă, Mircea Duşa, a ţinut să intervină în dezbaterea electorală, declarând că regionalizarea trebuie făcută pe principii economice, şi nu etnice, precizând că, în opinia lui, este o jignire la adresa românilor, în special a celor din Harghita şi Covansa, să faci campanie electorală vorbind de autonomia Ţinutului Secuiesc. USL, marele câştigător al alegerilor parlamentare de la vremea respectivă a propus ca prin modificarea Constituţiei să fie instituite regiunile, iar varianta luată în calcul era de regionalizarea pe regiunile de dezvoltare ce funcţionează din 1998 şi care sunt coordonate de câte o agenţie pentru dezvoltarea regională, organism neguvernamental, de utilitate publică.

• Ponta - Antonescu, susţinătorii ideii

Premierul de atunci, Victor Ponta a declarat că varianta USL de regionalizare, cu cele opt regiuni de dezvoltare nu este bătută în cuie, dar că este cea mai posibilă. În februarie 2013 Guvernul a aprobat Memorandumul privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România, o lună mai târziu fiind create structurile de lucru şi au avut loc primele întâlniri oficiale. Primele semne de împotmolire sunt date de şeful PNL, Crin Antonescu, care a admis că proiectul regionalizării ar putea fi promovat efectiv "în cursul anului viitor" (n.r. 2014), identificând şi cauzele: "E o amânare regretabilă. Noi ne-am fi dorit mai devreme să facem aceste lucruri, mai ales regionalizarea. Dar cred că e foarte limpede pentru oricine că nu USL, nu factori de voinţă politică, nu noi ca lideri ai acesteia am decis să amânăm îndeplinirea acestor proiecte. (...) Pur şi simplu o Curte Constituţională în care Traian Băsescu are personal în continuare o majoritate a decis în mod aberant că legea referendumului în noua ei formă este constituţională, dar nu se poate aplica decât peste un an". Lucrurile se înfundă în 2013, când proiectul devine subiect de contre în interiorul USL pe axa PSD - PNL. Vicepremierul Liviu Dragnea consideră că nu este firesc ca PSD şi PNL să propună proiecte diferite pe aceeaşi temă, acest lucru reprezentând lipsă de respect pentru votanţii USL. Proiectul susţinut de PSD prevedea înfiinţarea Consiliilor de Dezvoltare Regională, instituţii preliminare regiunilor care beneficiază de un statut juridic distinct, până când noţiunea de regiune va fi inclusă în legea fundamentală. Structura Consiliilor de Dezvoltare Regională urma să se suprapună configuraţiei judeţelor asociate care vor forma o regiune, astfel încât să fie realizată continuitatea în derularea programelor prin fonduri europene.

Problema regionalizării a mai fost atinsă de de preşedintele proaspăt ales, Klaus Iohannis, în decembrie 2014, după care ideea a fost pusă la păstrare. În 2025 a revenit în actualitate.