Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, ieri, cu majoritate de voturi, că Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu poate retrage căile de atac deja formulate în faţa instanţei, iar procurorul-şef al Secţiei nu poate fi considerat întotdeauna procuror ierarhic superior. Decizia vine ca urmare a admiterii undei excepţii de neconstituţionalitate formulate împotriva articolelor 88 indice 1 şi 88 indice 8 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, care privesc înfiinţarea şi funcţionarea SIIJ.
Curtea a ret-inut ca¢ definirea procurorului-s-ef al secţiei speciale de anchetare a magistraţilor ca "procuror ierarhic superior" i$n toate cazurile s-i cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implica¢ urma¢rirea penala¢ a infract¸iunilor de competent¸a Sect¸iei i$nla¢tura¢ regimul juridic corespunza¢tor statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funct-ii de conducere din cadrul instituţiei, lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-s-ef adjunct al sect-iei sau de procuror-s-ef al unei structuri din interiorul sect-iei (birou/serviciu).
I$n ceea ce prives-te stabilirea calita¢t-ii de procuror ierarhic superior "inclusiv i$n cazul solut¸iilor dispuse anterior operat¸ionaliza¢rii acesteia", Curtea a constatat ca¢ not-iunea de "procuror ierarhic superior" vizeaza¢ i$ntotdeauna pozit-ia i$ntr-o ierarhie, determinata¢ prin raportare la o anumita¢ structura¢ organizatorica¢ s-i nicidecum prin raportare la "solut-iile dispuse" i$n cauzele i$nregistrate pe rolul unui anumit parchet. Curtea consideră că modul deficitar i$n care legiuitorul reglementeaza¢ o situat-ie tranzitorie i$ncalca¢ principiul controlului ierarhic, i$ntruca$t stabiles-te i$n competent-a procurorului-s-ef al SIIJ controlul asupra activita¢t-ii unor procurori din afara acestei sect-ii cu privire la actele dispuse de aces-tia i$n cauzele care ulterior au fost transferate i$n competent-a secţiei. Judecătorii Curţii Constituţionale constată că, prin modul de reglementare a competent-ei secţiei speciale referitoare la promovarea s-i retragerea ca¢ilor de atac, rezulta¢ ca¢ aceasta¢ sect-ie, evalua$nd legalitatea s-i temeinicia hota¢ra$rii judeca¢tores-ti pronunt-ate, exercita¢, implicit, un control asupra activita¢t-ii procurorului de s-edint-a¢. Dispozit-iile legale criticate atribuie SIIJ un statut special, preeminent fat-a¢ de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe la$nga¢ I$nalta Curte de Casat-ie s-i Justit-ie (Direct-ia Nat-ionala¢ Anticorupt-ie, Direct-ia de Investigare a Infract-iunilor de Criminalitate Organizata¢ s-i Terorism, Sect-ia Judiciara¢) s-i, totodata¢, o pozit-ie supraordonata¢ i$n ierarhia Ministerului Public, cu i$nca¢lcarea art.132 din Constitut-ie, care consacra¢ principiul controlului ierarhic i$n cadrul acestei autorita¢t-i publice.
Decizia CCR arată încă o dată că reglementarea Secţiei Speciale făcută cu largul concurs al parlamentarilor PSD-ALDE-UDMR şi sprijinită de guvernul Dăncilă şi de fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a fost una care a încălcat normele constituţionale, făcută la comanda liderilor social-democraţi.
Amintim că Ministerul Justiţiei a elaborat un proiect de desfiinţare a SIIJ, aşa cum solicită raportul MCV pe anul 2019, raportul Greco şi Opinia Comisiei de la Veneţia, proiect legislativ care, după ce va fi aprobat de Guvern, va fi trimis spre adoptare Parlamentului.