CDR reclamă nerespectarea termenului legal de 6 luni pentru intrarea în vigoare a modificărilor fiscale

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) îşi exprimă îngrijorarea profundă cu privire la impactul măsurilor de politică fiscală anunţate recent de Guvern şi reclamă lipsa de predictibilitate şi de dialog transparent cu autorităţile, potrivit unui comunicat trimis Redacţiei.

"Lipsa unui dialog real între mediul de afaceri şi autorităţi este distrugătoare pentru economie. Am văzut cu toţii propunerile venite de la Finanţe. Sunt 11 acte normative care au schimbat anul acesta Codul Fiscal. Unele erau în Programul de Guvernare. Mesajul nostru este simplu: haideţi să tragem aer în piept şi să ne luăm 3-4 luni, cât e nevoie, pentru a face un studiu de impact, ca să nu mai schimbăm apoi conjunctura fiscală", a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de CDR.

Potrivit CDR, noul pachet de măsuri fiscale generează confuzie şi nesiguranţă, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât şi din punct de vedere al sustenabilităţii bugetare.

"Opriţi terapia de şoc! S-a trecut la majorarea salariilor fără studii de impact. A fost creat un nou şoc şi s -au luat nişte măsuri care au fost retrase. Trebuie să fim realişti, să ne potolim cu soluţii minune şi terapii de şoc şi să trecem la muncă", a spus Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Noile măsuri vin la scurt timp după introducerea de urgenţă a altor modificări de politică fiscală, în condiţiile în care legea prevede un termen de şase luni pentru intrarea în vigoare a modificărilor de natură fiscală, se mai arată în comunicat.

"Nu putem fi de acord cu măsurile din noul pachet fiscal, având în vedere lipsa de consultare pe subiect şi schimbarea regulilor peste noapte. Lipsa de încredere este unanimă, având în vedere că se iau măsuri structurale de politică fiscală, fără o consultare amplă a mediului de afaceri", a declarat Daniel Anghel, liderul grupului de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

CDR atrage atenţia că noile măsuri fiscale trebuie să fie însoţite de studii de impact pentru că riscă să vulnerabilezeze puternic economia românească. Mediul de afaceri doreşte o perioadă de stabilitate şi predictibilitate în următorii ani, în care să aibă timp să integreze şi să se ajusteze noilor condiţii fiscale şi economice, mai spun reprezentanţii CDR.

Potrivit sursei citate, Coaliţia nu a cerut mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat şi semnalează că firmele din ţara noastră pot pierde în competitivitate prin creşterea salariului brut.

În comunicat se arată: "Angajatorii nu au obligaţia să crească salariul brut, astfel încât salariul net al angajaţilor să nu fie afectat, ceea ce înseamnă ca vor fi cu siguranţă «victime colaterale)». Cele mai afectate categorii de angajaţi vor fi în IT şi cercetare şi dezvoltare, unde angajatorii ar trebui să majoreze cu aprox. 29% salariile brute pentru a putea păstra salariul net actual".

Mutarea contribuţiilor în sarcina angajatului, pornind de la prezumţia că se va face odată cu majorarea salariilor brute în medie cu 22,75%, creează premizele unor creşteri rapide şi pur arbitrare ale taxelor aplicate asupra fondului de salarii, mai atrag atenţia reprezentanţii Coaliţiei.

"Contribuţia asiguratorie de muncă de 2,25% nu este nici ea neutră, pentru că se aplică la un fond de salarii mărit. Mediul de afaceri nu are încredere în acest procent pentru că 20% din contribuţie este alocată bugetului de stat. Putem vorbi de 2,25% acum, în martie de 5% şi aşa mai departe, pentru că este o măsură sigură şi eficientă de creştere a impozitelor şi, în consecinţă, a costului de muncă," a declarat Ramona Jurubiţă, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

Coaliţia atrage atenţia că mărirea plafonului pentru impozitare a microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, fără posibilitatea de a opta pentru aplicarea regimului de impozitare, va face ca noile investiţii mari şi stabilirea în ţara naostră a companiilor deţinătoare de portofolii de acţiuni să devină neatractive. Noile investiţii mari vor fi descurajate pentru că, spun reprezentanţii CDR, în perioada iniţială de dezvoltare, firmele noi înregistrează pierderi fiscale, care nu vor putea fi reportate în următorii şapte ani, aşa cum li se permite firmelor plătitoare de impozit pe profit.

În comunicat se mai arată: "Companiile deţinătoare de portofolii de acţiuni vor evita România pentru că regimul fiscal actual de impozit pe profit pentru firmele de tip «holding» nu va mai putea fi aplicat, atât timp cât ele nu pot continua să opteze să rămână înregistrate ca plătitori de impozit pe profit şi vor deveni automat «microîntreprinderi», în absenţa unei cifre de afaceri de 1 milion de euro. Pentru a corecta aceste implicaţii, CDR consideră că sistemul de impozitare a microîntreprinderilor trebuie să rămână opţional, şi nu obligatoriu. Această opţiune ar putea fi condiţionată, ca şi în prezent, de mărimea capitalului social".

Pe baza noilor prevederi, rezultă că firmele cu o marjă de profit sub 6,25% vor plăti mai mult decât în prezent, în timp ce, per total, nota de fundamentare indică un impact bugetar negativ de 214 milioane lei pentru 2018, aferent încasărilor pentru trei trimestre, şi respectiv 300-350 milioane lei pentru anii 2019-2020-2021, notează sursa citată.

"Per total, colectarea unor taxe mai mici decât în prezent de la aceste cca. 415.000 de firme în următorii ani, chiar dacă ar conduce la o simplificare a administrării acestor companii de către autorităţ ile fiscale, nu compensează efectele adverse semnificative pe care noile prevederi le vor avea asupra investiţiilor mari şi companiilor de tip holding, care vor fi descurajate să mai investească în România datorită obligativităţii aplicării regimului de impozitare a veniturilor în locul impozitării profiturilor", a declarat Angela Roşca, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

În plus, creşterea plafonului la care se aplică impozitul pe cifra de afaceri la 1 milion de euro poate avea nevoie, potrivit CDR, de o derogare de la Comisia Europeană.

Potrivit Directivei de TVA, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, "astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar". CDR semnalează că trebuie analizat dacă mărirea plafonului pentru impozitarea microîntreprinderilor distorsionează sistemul TVA, în general, şi dacă denaturează condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene.

Reprezentanţii Coaliţiei consideră că implementarea Directivei europene anti-evaziune (ATAD) începând cu 1 ianuarie 2018 este prematură din cauza gradului redus de educaţie fiscală a contribuabililor, dar şi al autorităţilor, cu privire la concepte precum societăţi străine controlate, taxare la ieşire sau instrumente hibrid. CDR consideră că transpunerea directivei ar trebui să se facă după un dialog real şi mai larg între mediul de afaceri şi autorităţi şi cu termen de aplicare 1 ianuarie 2019, pentru a avea timpul necesar de pregătire, atât la nivelul contribuabililor, cât şi al autorităţilor.

Noua prevedere se aplică tuturor categoriilor de contribuabili plătitori de impozit pe profit (societăţi antreprenoriale, societăţi controlate de stat sau societăţi care fac parte dintr-un grup internaţional) şi poate conduce la frânarea investiţiilor, pentru că ţara noastră alege să adopte, în opinia CDR, cele mai dezavantajoase limitele permise de Directivă.

"De exemplu, vorbind despre limitarea dobânzilor, România a ales un prag maxim de deductibilitate de 200.000 de euro, când limita cerută de Directivă este de 3 milioane de euro. Limita de 200.000 de euro se aplică şi dacă o societate comercială contractează un împrumut de la o bancă, nefiind parte din acelaşi grup de societăţi, iar în acest caz, spre exemplu, la o rată a dobânzii de 4%, pentru orice credit care depăşeşte valoarea de 5 milioane de euro, suma dobânzilor va depăşi 200.000 de euro şi, implicit, excedentul va deveni un cost fiscal suplimentar pentru companie. Cum putem să ne gândim că investiţii majore vor fi efectuate în România, în aceste condiţii?", a semnalat Ionuţ Sas, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

Sursa citată notează: "În forma în vigoare acum, la 1 ianuarie 2018, toate companiile vor fi obligate să intre în sistemul de plată defalcată a TVA. Modificarea şi adaptarea sistemelor informatice presupun costuri care, în funcţie de mărimea afacerii, pot depăş i zeci de mii de euro şi necesită timp, care devine din ce în ce mai scurt". Studiul realizat în rândul membrilor CDR în septembrie a relevat că este nevoie de câteva luni pentru adaparea şi testarea sistemelor informatice.

"Reiterăm că sistemul de plată defalcată a TVA nu vine să combată evaziunea fiscală. CDR susţine îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget prin măsuri care nu afectează contribuabilii oneşti şi buni-platnici şi cerem măsuri reale de diminuare a evaziunii fiscale, precum informatizarea ANAF, introducerea caselor de marcat cu SIM, facturarea electronică şi SAF-T", a declarat Ruxandra Jianu, membru în grupul de lucru CDR pentru Fiscalitate.

CDR semnalează că, în forma publicată, plata defalcată a TVA necesită avizul Comisiei Europene (CE), aviz pe care Ministerul Finanţelor nu îl consideră necesar. Raportul misiunii CE precizează clar că introducerea sistemului obligatoriu necesită o derogare. Dacă sistemul de plată defalcată a TVA rămâne în vigoare în forma actuală, ţara noastră riscă să intre în procedură de infringement, avertizează reprezentanţii Coaliţiei.