CE a propus corecţii la criteriile din Master Planul de Transport

Comisia Europeană (CE) a propus corecţii în legătură cu factorul "missing link" (n.r. asigurarea continuităţii coridoarelor de transport) şi criteriul de impact asupra mediului, a anunţat, ieri, conducerea Ministerului Transporturilor. Cele două criterii au fost utilizate de autorităţile noastre în metodologia de prioritizare a proiectelor - care ia în considerare nivelul de performanţă economică şi de mediu, precizează un comunicat remis redacţiei.

Surse apropiate situaţiei susţin că propunerile CE nu ar urma să modifice lista de priorităţi adoptată de Guvern, ci ar interveni uşor asupra punctajelor folosite la evaluarea proiectelor.

În ceea ce priveşte strategia de implementare a proiectelor de infrastructură, reprezentanţii CE au recomandat ca aceasta să fie pusă în acord cu sursele de finanţare, cu ordinea de implementare a obiectivelor şi a împrumutului public de 7 miliarde euro aprobat recent de Guvern. CE a mai solicitat autorităţilor noastre să dea asigurări că acest împrumut se încadrează în ţinta de deficit bugetar şi datoria publică pe care ţara noastră trebuie să le respecte ca stat membru al Uniunii Europene, mai precizează comunicatul.

Sursele noastre susţin că Ministerul Transporturilor va solicita de la Ministerul Finanţelor date despre datoria publică în următorii ani, pe care le va prezenta Comisiei.

Master Planul este bazat pe o structură financiară de forma 25% bani europeni, 15-20% cofinanţare de la bugetul statului, restul până la 100% fiind asigurate din credite de la Banca Europeană de Investiţii sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, după cum a declarat recent ministrul Transporturilor, Ioan Rus, care a comentat: "Cred că vom reuşi să parcurgem calendarul de aprobare pentru că structura Master Planului este una rezonabilă, iar acest lucru va permite ca România să fie un mare şantier începând din acest an pe toate tipurile de transport".

Dacă documentul va fi avizat, CE va contribui cu 6,8 miliarde de euro, în perioada 2014-2020, la punerea în practică a Master Planului de Transport.

Documentul aprobat de Guvern la finele lunii februarie cuprinde proiecte în valoare totală de 45,4 miliarde euro, pentru infrastructura rutieră, cea feroviară, aeriană, navală şi multimodală şi propune o strategie de dezvoltare până în 2030.

Din rularea criteriilor de evaluare, Ministerului Transporturilor i-a rezultat că autostrada Bacău-Paşcani este pe locul I al listei de priorităţi, urmată, în ordinea punctajului obţinut, de Sibiu-Piteşti, Comarnic - Braşov, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, Braşov-Bacău, Sibiu-Braşov, Suplacu De Barcău-Borş, Craiova-Piteşti, inelul Bucureştiului, Târgu-Mureş - Târgu Neamţ, Ploieşti - Comarnic şi Nădăşelu - Suplacu De Barcău.

Această ordine de priorităţi a fost stabilită şi în funcţie de criteriul asigurării continuităţii coridoarelor principale de transport.

Aceste proiecte totalizează 1.300 km de autostradă cu o valoare totală de 13,7 miliarde de euro. Costul estimat de realizare este de 8,8 milioane de euro/km, ţinând cont de faptul că 118 km din lungimea acestor autostrăzi urmează să fie construite în zona de munte, au anunţat, recent, oficialii Ministerului Transporturilor.

O echipă tehnică a Ministerului Transporturilor condusă de secretarul de stat Iulian Matache a prezentat înperioada 11-13 martie 2015 la Bruxelles, specialiştilor din cadrul DG REGIO, DG MOVE şi DG ECOFIN Master Planul General de Transport.

În urma discuţiilor, reprezentanţii CE au agreat modelul naţional de transport (MNT) şi modelul de analiză cost beneficiu (ACB), conform comunicatului. Cele două modele au fost folosite în documentul strategic pentru a determina performanţa economică a proiectelor.

CE urmează să trimită în scris observaţiile sale cu privire la Master Plan până la data de 31 martie 2015 după care Ministerul Transporturilor va retrimite varianta finală a documentului în perioada 1 - 9 aprilie 2015, mai spun reprezentanţii ministrului. În paralel, va fi derulată procedura de evaluare strategică transfrontalieră cu Bulgaria şi Serbia în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu până la sfârşitul lunii mai.