CE: Anul trecut, fraudele cu fonduri europene au scăzut uşor faţă de 2012

Fraudele vizând bugetul UE care au fost identificate de autorităţile naţionale au scăzut uşor în 2013 faţă de 2012 iar în ceea ce priveşte cheltuielile, au fost afectate de fraudă 248 de milioane de euro din fondurile UE, ceea ce reprezintă 0,19% din bugetul pentru cheltuieli, potrivit concluziilor raportului anual al Comisiei Europene (CE) privind protejarea intereselor financiare (raportul PIF).

Comparativ cu anul precedent (315 milioane de euro) s-a înregistrat o scădere de aproximativ 21%. În ceea ce priveşte veniturile, fraudele suspectate sau confirmate s-au ridicat la 61 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,29% din resursele proprii tradiţionale colectate pentru anul 2013. Comparativ cu anul precedent (77,6 milioane de euro), s-a înregistrat de asemenea o scădere de 21%. Deşi impactul financiar global al fraudelor vizând fondurile UE a scăzut anul trecut, numărul cazurilor raportate în ceea ce priveşte cheltuielile UE a crescut în comparaţie cu anul precedent.

Conform raportului, statele membre trebuie să îşi intensifice activitatea în ceea ce priveşte prevenirea, detectarea şi raportarea fraudelor care afectează fondurile UE.

"Raportul conţine recomandări detaliate vizând domeniile pe care autorităţile naţionale trebuie să se concentreze în mod deosebit. Conform raportului, fraudele detectate în ceea ce priveşte cheltuielile UE reprezintă mai puţin de 0,2% din toate fondurile. Cu toate acestea, Comisia consideră că trebuie depuse eforturi suplimentare la nivel naţional pentru combaterea şi detectarea fraudelor. Prin urmare, raportul PIF anual recomandă, printre altele, ca statele membre să îşi revizuiască mecanismele de control pentru a se asigura că acestea se bazează pe risc şi au obiective precise", a transmis CE.

"Această scădere poate fi rezultatul unor măsuri mai ferme pentru detectarea într-un stadiu incipient, care au condus la reducerea valorii globale a fondurilor afectate. De asemenea, poate indica o mai bună raportare a fraudelor de către unele state membre", potrivit CE.

Comisia arată că printre aspectele pozitive, raportul menţionează că, la nivel naţional, s-au realizat progrese semnificative în ceea ce priveşte punerea în aplicare a noilor norme şi politici, ceea ce va consolida lupta împotriva fraudei în anii următori.

"În plus, la nivelul UE, în ultimii cinci ani s-au înregistrat paşi majori în definirea unui cadru mai solid pentru lupta contra fraudei. Aceste iniţiative, după ce sunt puse în aplicare complet, pot avea un impact major asupra nivelurilor fraudei", a mai transmis CE.

Algirdas ©emeta, comisarul pentru impozitare, vamă, statistică, audit şi lupta antifraudă, a declarat: "În ultimii cinci ani, lupta Comisiei împotriva fraudei a intrat într-o nouă etapă. Noile norme, iniţiative şi cadre legislative stricte şi ambiţioase pe care le-am prezentat demonstrează clar angajamentul nostru de a proteja banii cetăţenilor de fraude. Acum este momentul ca statele membre să îşi joace rolul într-un mod mai eficient. Acestea trebuie să îşi intensifice eforturile pentru prevenirea şi detectarea fraudelor şi pentru urmărirea în justiţie a celor care încearcă să fraudeze bugetul UE."

În conformitate cu Tratatul (articolul 325), Comisia trebuie să întocmească un raport anual privind protecţia intereselor financiare ale UE, în care prezintă măsurile adoptate în vederea combaterii fraudelor vizând fondurile UE. Prin detaliile pe care le conţine cu privire la nivelul fraudelor care sunt raportate de statele membre pentru întregul buget al UE (şi anume atât la nivelul veniturilor, cât şi al cheltuielilor), raportul ajută, de asemenea, la determinarea domeniilor care sunt cele mai expuse riscurilor, contribuind la o mai bună orientare a acţiunilor la nivelul UE şi la nivel naţional.

Pe lângă datele referitoare la cazurile de fraudă şi neregulile raportate, recuperările şi corecţiile financiare şi nivelurile de raportare din statele membre, raportul se concentrează în general în fiecare an pe analiza aprofundată a unui domeniu. Anul acesta, raportul face un bilanţ al progreselor realizate de statele membre în ceea ce priveşte înfiinţarea serviciilor naţionale de coordonare antifraudă (AFCOS), prevăzute de noul regulament privind OLAF. Obiectivul AFCOS este să coopereze în mod activ şi să facă schimb de informaţii cu OLAF, îmbunătăţind astfel lupta comună împotriva fraudei. Raportul prezintă detalii privind statele membre care au desemnat deja un serviciu naţional de coordonare antifraudă şi invită celelalte patru state membre să facă acest lucru până la sfârşitul anului.

"Raportul detaliază, de asemenea, numeroasele iniţiative luate de Comisie în 2013 în ceea ce priveşte fraudele vizând bugetul UE. Aceste măsuri se bazează pe programul intensiv de luptă contra fraudei, pe care Comisia l-a desfăşurat în ultimii cinci ani. Pe lângă punerea în aplicare a noii strategii antifraudă a Comisiei, în 2013 s-au înregistrat progrese legislative semnificative, printre care: Comisia a propus înfiinţarea unui Parchet european. Această nouă instituţie va consolida în mod semnificativ anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care afectează bugetul UE în întreaga Europă", se mai arată în sursa citată.