Comisia Europeană investeşte 3 miliarde EUR în proiecte inovatoare în domeniul tehnologiilor curate pentru realizarea planului REPowerEU şi accelerarea independenţei energetice a Europei faţă de combustibilii fosili din Rusia, conform unui comunicat de presă.
Ieri, Comisia Europeană a lansat cea de-a treia cerere de proiecte la scară largă în cadrul Fondului UE pentru inovare. Cu un buget dublat la 3 miliarde EUR datorită creşterii veniturilor obţinute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), această cerere de proiecte la scară largă din 2022 va promova implementarea de soluţii industriale pentru decarbonizarea Europei. Punând un accent deosebit pe priorităţile planului REPowerEU, cererea de proiecte va oferi sprijin suplimentar pentru a pune capăt dependenţei UE de combustibilii fosili din Rusia.
Prin intermediul acestei cereri se vor finanţa proiecte care vizează următoarele aspecte:
Decarbonizarea generală (buget: 1 miliard EUR): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al industriilor energointensive, al stocării energiei sau al captării, utilizării şi stocării dioxidului de carbon, precum şi în domeniul produselor care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon (este vorba, în special, despre combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon utilizaţi în domeniul transporturilor, inclusiv al transportului maritim şi aerian);
Electrificarea inovatoare în industrie şi hidrogenul (buget: 1 miliard EUR): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul metodelor de electrificare, care să înlocuiască utilizarea combustibililor fosili în industrie, să promoveze producţia de hidrogen din surse regenerabile sau să sporească nivelul de utilizare a hidrogenului în industrie;
Producţia de tehnologii curate (buget: 0,7 miliarde EUR): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul producţiei de componente, dar şi de echipamente finale pentru electrolizoare şi pile de combustie, pentru energia din surse regenerabile, pentru stocarea energiei şi pentru pompele de căldură;
Proiecte-pilot de dimensiuni medii (buget: 0,3 miliarde EUR): sunt avute în vedere proiecte extrem de inovatoare în domeniul tehnologiilor disruptive sau revoluţionare care vizează decarbonizarea profundă în toate sectoarele eligibile ale fondului. Proiectele ar trebui să permită demonstrarea inovării într-un mediu operaţional, dar nu se aşteaptă ca ele să atingă stadiul de demonstraţie la scară largă sau de producţie comercială, arată sursa citată.
Proiectele vor fi evaluate de experţi independenţi în funcţie de nivelul lor de inovare, de potenţialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, de maturitatea lor operaţională, financiară şi tehnică, precum şi în funcţie de potenţialul lor de aplicare la scară largă şi de rentabilitatea lor. Cererea este deschisă până la 16 martie 2023 pentru proiecte situate în statele membre ale UE, Islanda şi Norvegia.
Proiectele promiţătoare care nu sunt suficient de mature pentru a primi un grant pot beneficia de asistenţă pentru dezvoltarea proiectelor din partea Băncii Europene de Investiţii.
Etapele următoare
Proiectele se pot depune prin intermediul portalului de finanţare şi licitaţii al UE, unde sunt disponibile mai multe detalii cu privire la întreaga procedură. Candidaţii vor fi informaţi cu privire la rezultatele evaluării în cursul celui de-al doilea trimestru al anului 2023. Acordarea granturilor şi semnarea proiectelor va avea loc în al patrulea trimestru al anului 2023.
În zilele de 29 şi 30 noiembrie 2022 vor fi organizate un webinar privind lecţiile învăţate în urma cererii anterioare de proiecte şi o zi de informare, pentru a le oferi potenţialilor candidaţi posibilitatea de a obţine informaţii şi de a adresa întrebări cu privire la noua cerere de proiecte, se mai arată în comunicat.