"Cea mai mare problemă a României în adoptarea unor decizii este apartenenţa la UE"

Reporter: În ce stadiu se află relaţiile dintre România şi Turcia?

Tamer Atalay: Relaţiile dintre ţările noastre pot fi prezentate drept model în statele din Balcani. Între România şi Turcia nu a existat vreun aspect care să constituie o adevărată problemă. Când au mai fost mici neîn-ţelegeri, s-a ajuns imediat la un compromis. Cel mai simplu exemplu este cel în care tirurile noastre cu legume şi fructe au aşteptat foarte mult la intrare în România, din cauză că au fost supuse unui control în laboratoarele de specialitate româneşti. Din această cauză, s-au deteriorat unele fructe şi au apărut nemulţumiri pe piaţa din România, însă Ministerul Agriculturii a intervenit şi a soluţionat problema. A mai fost o situaţie neplăcută în momentul în care România dorea să exporte animale vii şi carne, iar pe lista cu statele din care Turcia importa aceste produse ţara dumneavoastră nu se afla. A existat o discuţie între România şi Turcia în acest sens şi sper ca în perioada următoare să înceapă exportul de animale şi carne din România către Turcia.

Reporter: Noi aducem din Turcia cu precădere fructe şi legume, textile, blănuri... Ce cumpără turcii de la noi?

Tamer Atalay: Noi cumpărăm din România produse agricole, produse animaliere, metale, produse chimice şi petrochimice, cherestea etc.

Reporter: Care sunt cele mai importante companii cu capital turcesc din ţara noastră?

Tamer Atalay: În România sunt circa 13.000 de firme cu capital turcesc, iar cele mai importante sunt "Kombassan", care are "Rulmenţi" Bârlad, "Arctic" Găeşti, a mai fost Azomureş, vândut unei firme din Elveţia, mall-ul din Vital, "Kanal D", "Garanti Bank" şi altele. Au început să se facă paşi pe zona medicală. Avem două centre cu specializare pe oftalmologie - "Europe Eye" - în care au fost investite câteva zeci de milioane de euro.

Reporter: Există şi investitori români pe piaţa turcă?

Tamer Atalay: Ne-am dori să fie şi români care să-şi dezvolte afacerile în Turcia, pentru că şi oamenii de afaceri români au dobândit capital serios şi trebuie să aducă valută în România. Ne place politica Guvernului, care, în ultima vreme, a avut delegaţii de lucru împreună cu oameni de afaceri.

Reporter: Aţi amintit că partea turcă a început să investească în domeniul nostru de sănătate. Ce părere aveţi despre sectorul sanitar din România?

Tamer Atalay: Consider că trebuie să fie făcute reforme foarte serioase în acest domeniu. Aveţi medici foarte buni, dar igiena lasă de dorit, tehnologiile sunt învechite, sunt spitale care nu dispun de secţiile de sănătate necesare.

Vă dau exemplu una dintre problemele cu care ne-am confruntat noi: medicii români nu ştiu să utilizeze tehnologia de la "Europe Eye", care este de ultimă generaţie. Am dorit să aducem un medic de la noi să-i instruiască pe medicii din România, după care poate chiar să înceapă turis-mul medical şi pacienţi din ţările vecine, cum ar fi Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, să vină să se trateze în ţara dumneavoastră. Însă, nu am reuşit să obţinem aprobarea pentru acest lucru. Legislaţia din domeniu nu ne-a permis să aducem un specialist în România, pentru că nu facem parte din UE. În aceste condiţii, mulţi pacienţi români merg la tratament în Turcia.

Reporter: Având în vedere toate privatizările din energie pe care Guvernul nostru le are în vedere şi faptul că energia regenerabilă este un sector în plină dezvoltare la noi, cât de tentant este acest domeniu pentru investitorii turci?

Tamer Atalay: Turcii au investiţii foarte mari în sectorul energiei, pe segmentele fotovoltaic, solar şi hidro (n.r. pe piaţa turcă), dar Turcia are încă nevoie să importe energie, iar din România nu putem cumpăra, pentru că Bulgaria nu ne permite să folosim infrastructura. În aceste condiţii, era un proiect de dezvoltare a unei linii electrice pe sub Marea Neagră, care să lege România de Turcia, dar a rămas la nivelul de discuţii, nu s-a făcut nimic concret. Mediul privat din Turcia a făcut investiţii mari în energie în Georgia, unde câteva firme turceşti construiesc baraje.

De asemenea, am început să investim şi pe solar şi eolian, în Turcia. România are un mare avantaj în acest domeniu, pentru că există un gol în domeniul energiei solare. Însă, tocmai când investitorii turci intenţionau să dezvolte afaceri pe acest segment în România, a apărut proiectul de amânare a alocării unei părţi din certificatele verzi, fapt care i-a oprit pe oamenii de afaceri. Dacă România vrea, într-adevăr, să atragă investitori străini în acest domeniu, trebuie să facă puţin mai atractiv pachetul de certificate verzi, pentru că oamenii care doresc să realizeze astfel de investiţii, pe această bază îşi întocmesc studiile de fezabilitate.

În orice caz, Turcia a ajuns o ţară importantă în domeniul tranzitului de gaze naturale şi petrol, în primul rând din Irakul de Nord către Marea Mediterană, apoi din Azerbaidjan prin portul Adana, către Europa.

Reporter: Care sunt obstacolele întâlnite de investitorii turci în ţara noastră?

Tamer Atalay: Avem multe greutăţi cu birocraţia, care este mare în toate domeniile. Fiind membru al UE, România trebuie să se conformeze unor anumite reglementări, atât în ceea ce priveşte energia regenerabilă, dar şi în celelalte sectoare. Pentru a atrage investitorii străini, trebuie să existe legi flexibile şi încurajatoare.

De asemenea, sistemul de vize este foarte greoi - vine omul de afaceri din afară, investeşte şi după aceea nu poate obţine viză. Înainte exista ARIS (n.r. Agenţia Română pentru Investitorii Străini), care se ocupa de acest lucru, dar acum s-a desfiinţat şi această agenţie. Cine se va ocupa de acest lucru şi cine va da vize? Nu este nimic clar.

O problemă la fel de importantă este nivelul mare al impozitelor. Vom propune Guvernului reducerea impozitului, care este foarte mare faţă de cel din ţările vecine. Oamenii de afaceri fac analiză între România şi Bulgaria şi, fiind mai mici impozitele în Bulgaria, înfiinţează firme acolo. Întotdeauna am spus că avem de-a face cu impozitarea ridicată, că avem probleme cu vizele, că birocraţia este mare. Din păcate, aceste probleme îi fac pe oamenii de afaceri străini să meargă în alte ţări.

Reporter: Autorităţile noastre au în vedere aprobarea Legii Parteneriatului Public Privat (PPP). Ce aşteaptă investitorii străini de la această lege?

Tamer Atalay: Problema este că sistemul PPP în România se aplică în mod diferit, în funcţie de proiect. În Turcia, în sectorul autostrăzilor am făcut mii de km prin PPP. De asemenea, lângă Istanbul, a fost licitaţia pentru cel de-al treilea mare aeroport din lume, care este tot un proiect tot prin PPP, şi statul va câştiga bani din această investiţie. În perioada aceasta de criză globală, un investitor vine foarte greu să-şi dezvolte afaceri aici, având în vedere, printre altele, şi garanţiile care se cer la licitaţii.

Reporter: Ce acţiuni întreprinde CCIRT în vederea soluţionării acestor probleme?

Tamer Atalay: Noi (n.r. CCIRT) am transmis o informare către Guvern în care i-am prezentat premierului Ponta care ar fi investitorii interesaţi să-şi dezvolte afaceri în România. Este vorba despre oameni din ţările unde există gaz şi petrol - Azerbaidjan, Turkmenistan etc. Vom aduce oameni de afaceri de acolo, din acele zone cu potenţial, pentru a realiza Forumul de Afaceri Euro-Asia, în România. Investitorii din acele zone au capital foarte mare, au şi sprijin politic şi caută ţări unde să-şi pună în aplicare proiecte. Am propus Executivului să facem o conferinţă, să invităm 500 de oameni de afaceri din acea zonă si să le prezentăm proiectele de investiţii din România - să le prezentăm sistemul energiei, infrastructura, agricultura, irigaţiile, domeniile unde sunt goluri şi unde se aşteaptă investitori.

Reporter: Cum vedeţi acţiunile Guvernului român pentru atragerea de investiţii străine?

Tamer Atalay: Apreciez eforturile făcute de Guvern în ultimul timp pentru a identifica investitori. Cred că există o bună intenţie pentru depăşirea perioadei dificile prin care trece România şi cred că dacă vor fi rezolvate cele câteva probleme menţionate se va reuşi atragerea investitorilor din ţările amintite, pentru că acolo sunt banii. Spaniolii, italienii etc. nu pot investi în România din cauza crizei, dar cei din Turkmenistan, din Azerbaidjan, din Turcia pot veni, pentru că aceştia nu au fost afectaţi de criză.

Reporter: Cum a reuşit Turcia să nu fie afectată de criză?

Tamer Atalay: Turcia a urmat propriile decizii şi a găsit formule prin propriile forţe pentru a aduce bani în ţară. Cel mai important exemplu în acest sens este următorul: în urmă cu circa doi ani, FMI a venit şi în Turcia, cum a venit şi în România, să ne dea bani, cu aceeaşi reţetă, solicitându-ne să tăiem din pensii şi alte astfel de măsuri. Premierul nostru nu a fost de acord cu toate condiţiile impuse de Fond. În ziua următoare au încetat discuţiile cu FMI şi membrii Guvernului au început să se gândească de unde să aducă bani în ţară. Au ajuns la concluzia că există miliarde de euro ai oamenilor de afaceri care nu sunt declaraţi. În aceste condiţii, a fost dată o lege în privinţa proprietăţii, potrivit căreia oamenii de afaceri turci care-şi aduceau, în şase luni, banii în Turcia, nu erau întrebaţi cum au făcut aceşti bani, dar erau obligaţi să plătească un impozit de 2% din sumele respective, după care banii erau legalizaţi. Într-o singură zi, din Iran a venit un tir plin cu dolari. Banii pe care urma să îi împrumutăm de la FMI au intrat în Turcia în zece zile. În şase luni, a intrat în ţară de 20 de ori suma pe care trebuia să o împrumutăm de la FMI. Au fost legalizate sumele, au început investiţiile şi au fost create mii de locuri de muncă.

Recent, în Turcia s-a anunţat din nou că cei care au bani produşi în alte state îi pot aduce în ţară, dacă vor face investiţii aici (n.r. în Turcia), fără a mai plăti cei 2%. Dacă nu doresc să investească, atunci va trebui să plătească cei 2% impozit.

Săptămâna trecută, Turcia a plătit ultima rată pentru un vechi împrumut de la FMI, iar acum va fi încheiată o nouă înţelegere, prin care Turcia va da 5 miliarde euro FMI-ului.

Reporter: Credeţi că în România ar putea fi adoptată o astfel de lege, pentru aducerea în ţară a capitalului oamenilor de afaceri?

Tamer Atalay: Cea mai mare problemă este că Româ-nia face parte din UE şi are nevoie de acordul de la Bruxelles pentru adoptarea unei astfel de legi.

Pentru atragerea oamenilor de afaceri străini în România, aveţi nevoie de proiecte atrăgătoare. În anumite situaţii pot fi obţinute avize speciale. Grecia, care trece printr-o situaţie de criză accentuată, a spus că vrea să permită turiştilor străini să vină în toate insulele greceşti fără viză şi a primit aprobarea CE. Astfel, anul trecut, sute de mii de turişti turci au fost în Grecia şi au lăsat acolo milioane de euro. În Spania, cine cumpără teren pentru locuinţe, primeşte automat viză. În Olanda, profesorilor, sportivilor şi oamenilor de afaceri li se dau imediat vize. În Turcia a fost aprobată o lege potrivit căreia cine cumpără o locuinţă primeşte imediat şi viză. În România nu este aşa. Autorităţile române ar putea spune - < cine face investiţii în energie, în agricultură, în infrastructură de un milion de euro primeşte viză de şedere pe cinci ani > - şi sigur ar atrage investitori străini.

Reporter: Mulţumesc!