Cei trei români din reportajul Sky News au fost arestaţi preventiv

Actualizare 21:15

Cei trei români din reportajul Sky News au fost arestaţi preventiv. Decizia Curţii de Apel nu este definitivă. Atilla Csaba Pantics, Levente Pantics şi Mihai Aurelian Szanto sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false, transmite Digi 24.

"Materialul jurnalistic difuzat de postul de televiziune britanic a fost preluat în mass-media din România şi din alte state membre UE, iar din trecerea în revistă a ştirilor difuzate pe această temă, cât şi a comentariilor difuzate în spaţiul public a rezultat că faptele prezentate au generat pe de o parte sentimente reprobatoare la adresa statului român, iar pe de altă parte un sentiment de insecuritate în rândul cetăţenilor din România, având în vedere prezentarea unor posibile ameninţări la adresa securităţii naţionale a ţării", au precizat procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

(G.F.)

--------

Actualizare 17:10 Test cu detectorul de minciuni, cerut pentru jurnalistul Stuart Ramsay

Avocatul lui Attila Csaba Pantics, unul dintre bărbaţii reţinuţi de procurorii DIICOT, a declarat vineri că va cere autorităţilor judiciare române ca jurnalistul Stuart Ramsay de la postul britanic de televiziune Sky News să fie supus testului cu detectorul de minciuni, pentru a afla dacă acesta spune adevărul, informează Antena3.ro.

Avocatul Marcel Vrabie a spus, la Curtea de Apel Bucureşti, că Attila Csaba Pantics şi ceilalţi doi bărbaţi reţinuţi în acest dosar, Levente Pantics şi Aurelian Szanto, au primit asigurări de la jurnaliştii britanici că la finalul reportajului se va menţiona faptul că personajele sunt fictive.

(G.F.)

--------

Actualizare 12:21 Racluca Prună: "Statul român este obligat să reacţioneze dacă elementele prezentate de Sky News nu sunt reale"

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că statul român este obligat să reacţioneze dacă elementele prezentate în materialul de presă difuzat de postul Sky News nu corespund realităţii. Potrivit unor surse din presă.

"Sigur, în măsura în care cele prezentate (în materialul Sky News, n.r.) nu corespund realităţii, statul român este obligat să acţioneze. Şi în acest sens, de altfel, s-au făcut şi nişte prime demersuri", a declarat Prună, conform aceloraşi surse.

(M.I.)

---------

Procurorii DIICOT au reţinut, în cursul zilei de ieri, trei bărbaţi care apar în reportajul realizat de televiziunea britanică Sky News despre un presupus trafic cu arme, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul instituţiei.

Bărbaţii, Aurelian Mihai Szanto, Attila Csaba Pantics şi Levente Pantics, au fost reţinuţi pentru 24 de ore pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false.

DIICOT mai anunţă că, prin intermediul unei comisii rogatorii internaţionale, procurorii vor proceda la citarea jurnaliştilor britanici de la Sky News în vederea audierii acestora, având ca temei dispoziţiile procesual-penale şi legea privind cooperarea judiciară internaţională.

Aurelian Mihai Szanto a jucat rolul de intermediar, iar Attila Csaba Pantics şi Levente Pantics descriu şi manipulează armele de foc oferite spre vânzare.

Potrivit DIICOT, urmare a materialului difuzat de către postul de televiziune Sky News din Marea Britanie şi preluat de către mass-media centrală şi locală din România, în care se prezentau membrii unei grup infracţional organizat specializat în contrabandă cu arme şi muniţii, DIICOT-Structura Centrala a constituit un dosar penal având ca obiect săvârşirea de către mai multe persoane a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, contrabandă calificată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

În dosar s-a dispus efectuarea de verificări în regim de urgenţă, în vederea identificării tuturor persoanelor prezentate ca fiind "traficanţi de arme" în materialul jurnalistic, a respectivelor arme, care ar fi fost destinate vânzării, a autovehiculului de teren, cât şi pentru a obţine orice date şi informaţii necesare soluţionării obiective a dosarului.

Procurorii susţin că reportajul difuzat de postul de televiziune britanic a fost preluat în mass-media din România şi de alte state membre UE, iar din trecerea în revista a ştirilor difuzate pe această tema, cât şi a comentariilor difuzate în spaţiul public a rezultat că faptele prezentate au generat, pe de o parte sentimente reprobatoare la adresa statului român, iar pe de altă parte un sentiment de insecuritate în rândul cetăţenilor din România, având în vedere prezentarea unor posibile ameninţări la adresa securităţii naţionale.

De asemenea, s-a reţinut că faptele prezentate în cadrul investigaţiei jurnalistice, dar şi răspunsurile pe care presupuşii traficanţi de arme le-au dat la întrebările jurnaliştilor au fost de natură a crea o puternică stare de temere în rândul populaţiei civile, dar şi un sentiment de insecuritate.

În urma investigaţiilor, au fost identificate persoanele prezentate în materialul jurnalistic ca fiind "traficanţi de arme", persoane care, pentru a nu le fi dezvăluită identitatea, purtau cagule şi ochelari de soare. De asemenea, au fost identificate şi ridicate armele arătate în filmul prezentat de jurnaliştii britanici.

Procurorii au stabilit că cele trei persoane din respectivul material sunt Aurelian Mihai Szanto, aşa-zisul "intermediar" şi cel care a asigurat traducerea, Attila Csaba Pantics şi Levente Pantics, persoane care descriu şi manipulează armele de foc oferite spre vânzare.

"Din cercetările efectuate a mai rezultat că, în realitate, aşa-zisa investigaţie jurnalistică nu era fundamentată pe fapte şi împrejurări reale, ci a fost creată din iniţiativa jurnaliştilor, prezentând ca veridice unele date şi informaţii false. Astfel, a reieşit faptul că, la începutul lunii iulie 2016, inculpatul Szanto Aurelian-Mihai, cetăţean român rezident în Marea Britanie de mai mulţi ani, a fost contactat telefonic de către un jurnalist britanic, pe care-l cunoscuse anterior, care i-a propus să lucreze ca translator pentru postul de televiziune britanic. Respectivul jurnalist i-a spus că intenţionează să realizeze un documentar despre traficanţii de arme şi i-a cerut să găsească persoane dispuse să prezinte arme de foc. Deşi inculpatul Szanto Aurelian-Mihai a replicat că nu are posibilitatea de a prezenta arme militare, ci doar arme de vânătoare deţinute legal de un prieten de-al său din România, respectivul jurnalist a fost de acord. În aceste condiţii, inculpatul Szanto Aurelian-Mihai a luat legătura cu prietenul său, inculpatul Pantics Attila-Csaba, care a fost de acord cu solicitarea, urmând ca prezentarea armelor să o facă împreună cu vărul sau, Pantics Levente", arată DIICOT.

Procurorii mai spun că jurnaliştii britanici i-au oferit lui Aurelian Szanto suma de 2.000 de euro, pentru realizarea "investigaţiei jurnalistice", din care acesta a oprit 1.000 euro, iar restul de 1.000 euro urma să fie împărţit între Attila Pantics şi Levente Pantics.

Pentru realizarea reportajului, începând cu data de 29 iulie, pe aeroportul din Târgu-Mureş au sosit cu o cursă aeriană mai mulţi jurnalişti britanici, ce au fost preluaţi de către Szanto cu un autoturism închiriat special pentru această activitate.

După ce au fost preluaţi, între jurnalişti şi însoţitorii acestora s-au purtat discuţii privind detaliile filmării, iar lui Aurelian Szanto i s-a cerut ca persoanele care apăreau în calitate de "traficanţi de arme" să poarte cagule.

Totodată, acestuia i-au fost precizate întrebările şi răspunsurile pe care ar fi trebuit să le dea aşa-zişii traficanţi, inclusiv preţurile pentru unele tipuri de arme.

"Tot jurnaliştii au mai cerut ca filmarea să se realizeze într-o zonă izolată, împădurită şi cu dealuri, autovehiculul cu care se deplasau contrabandiştii să nu aibă numere de înmatriculare, iar armele să fie acoperite cu o pătură. Întrucât jurnaliştii britanici au solicitat să fie prezentate arme militare marca AK, inculpatul Pantics Attila-Csaba i-a cerut unei alte persoane să-i împrumute o armă marca UM Sadu, cal.7,62X39, armă cu destinaţia «colecţie» pe care acesta o deţinea legal. Deşi arma era deţinută în mod legal, acesta nu era abilitat, potrivit dispoziţiilor legale (Legea 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor) să părăsească domiciliul ori să o împrumute altor persoane", precizează DIICOT.

Ancheta mai relevă că, odată îndeplinite cerinţele jurnaliştilor britanici, în dimineaţa zilei de 31 iulie 2016, Aurelian Szanto s-a deplasat cu autovehiculul închiriat la hotelul în care se aflau cazate patru persoane din echipa postului britanic de televiziune.

Împreună cu aceştia, Aurelian Szanto s-a deplasat din direcţia municipiului Târgu Mureş către localitatea Jeica, judeţul Mureş, unde s-au întâlnit cu Atilla şi Levente Pantics. Cei doi s-au deplasat cu un autoturism de teren fiind urmaţi de Aurelian Szanto, care conducea autoturismul în care se aflau jurnaliştii britanici.

"La o distanţă de aproximativ 2 km faţă de punctul de întâlnire, inculpatul Pantics Atilla Csaba a oprit autoturismul marca Suzuki Samurai şi, împreună cu inculpatul Pantics Levente, au coborât, amândoi şi-au pus cagulele pe cap (cagule găsite cu ocazia percheziţiilor domiciliare), însă unul dintre jurnaliştii britanici i-a solicitat şi inculpatului Szanto Aurelian-Mihai, în calitate de «intermediar al traficanţilor de arme», să poarte cagulă. Neavând cagulă, cei din echipa de filmare i-au înmânat una, o şapcă şi o geacă. Ulterior, s-a procedat la realizarea materialului video propriu-zis, ocazie cu care au fost puse şi întrebările la care erau pregătite şi răspunsurile, cerându-li-se în mod expres să vorbească în limba română, chiar dacă limba maternă a inculpaţilor este maghiara", precizează DIICOT.

Procurorii susţin că, în acest context, toate datele şi informaţiile comunicate verbal şi surprinse ca atare în materialul video al postului britanic de televiziune, ce au fost răspândite prin intermediul a numeroase alte posturi de televiziune şi componente mass-media, inclusiv în mediul virtual, cunoscând caracterul fals al acestora (şi anume faptul că persoanele din video nu erau traficanţi de arme, ci doar vânători, iar armele manipulate şi prezentate de aceştia erau arme de vânătoare deţinute legal), au pus în pericol securitatea naţională.

"În acelaşi sens, cu rea-credinţă, cunoscând că armele de vânătoare pe care inculpaţii români (care aveau permise de port-armă pentru o parte dintre acestea), li le-au pus la dispoziţie şi pe care le-au filmat ca fiind arme de război, au prezentat publicului larg (reportajul fiind prezentat pe postul de televiziune britanic) un scenariu care, dacă ar fi fost adevărat, ar fi creat impresia că autorităţile statului român nu gestionează sau nu sunt interesate de a gestiona o aşa-zisă problemă creată de vânzarea de arme pe teritoriul său, din motive de incompetenţă sau de corupţie", susţin procurorii DIICOT.

Totodată, anchetatorii români declară că, prin realizarea acestui reportaj care conţine date nereale, jurnaliştii britanici au afectat securitatea naţională a României, prin inducerea în eroare a populaţiei, inclusiv din Europa.

"Pe lângă modul de exprimare absolut inacceptabil şi de neînţeles adoptat de către jurnalistul britanic şi preluat de către angajatorul său - postul de televiziune, acţiunile grupului de ziarişti britanici pe teritoriul României sunt de natură a afecta securitatea naţională a statului român prin inducerea în eroare a autorităţilor europene, a populaţiei largi din Europa şi din România cu privire la posibilitatea autorităţilor de stat române de a gestiona contrabanda cu armament provenit din zone de conflict vecine statului român, de natură a aproviziona cu armament de război deosebit de periculos grupări teroriste din vestul Europei (deseori zguduit în ultimii ani de atentate teroriste) şi din Orientul Mijlociu, aceste fapte, dacă ar fi reale, circumscriindu-se finanţării terorismului islamic de către statul român prin complicitatea laşă sau pasivă a autorităţilor acestora", mai arată DIICOT.

De asemenea, în lipsa unei intervenţii rapide şi eficiente a autorităţilor române, "toate aceste aspecte ar fi rămas în memoria publică aşa cum autorii acestora au dorit să le înfăţişeze".

În acest sens, se are în vedere noţiunea de securitate naţională, astfel cum este definită în art.1 din Legea 51/1991, acest act normativ fiind cel care asigură şi stabileşte cadrul general al tuturor faptelor circumscrise securităţii naţionale a României.

"Informaţiile false la care facem referire, au generat sentimentul de insecuritate în rândul populaţiei, iar instituţiile şi structurile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice au făcut eforturi considerabile, angrenând resurse umane şi logistice consistente, tocmai pentru a identifica în cel mai scurt timp posibil persoanele ce apar în respectivul material video şi a înlătura o potenţială stare de pericol", afirmă DIICOT, conform sursei citate.