CENTENARUL MARII UNIRI Uşor cu suta pe scările istoriei

• Un copac mai batrân ca Unirea

Arborele secular de lângă Podul Cotroceni, probabil cel mai bătrân copac din Capitală (se află în "luptă" directă cu dudul de la Biserica Adormirea Sfintei Ana), a fost tăiat parţial la începutul lunii mai după ce vântul puternic i-a rupt o creangă enormă. Copacul, cu o vechime estimată între 300 şi 500 de ani, are o circumferinţă de aproximativ 6 metri şi a supravieţuit cimentării malurilor Dâmboviţei din perioa­da comunistă. O întreagă istorie dispare în acelaşi timp cu acest copac, insuficient protejat şi apreciat.

-----------

• Povestea bonsaiului şi a salcâmului

Un bonsai plantat în anul 1625 şi îngrijit de o familie care locuia la Hiroshima a supravieţuit exploziei declanşată de bomba atomică lansată de SUA în 1945. În anul 1975, Masaru Yamaki a decis să doneze bonsaiul Statelor Unite ale Americii, ca simbol al păcii şi prieteniei între cele două popoare care s-au aflat cândva în război. Astfel, a trimis bonsaiul familiei, sub forma unui cadou din partea Japoniei, la Muzeul Bonsai & Penjing de la US National Arboretum din Washing­ton, unde se află şi acum. Dincolo de gestul amabil, nu trebuie neglijat un amănunt, micul copăcel avea deja 151 de ani în 1776, anul în care era emisă Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii.

Insistând cu "100 de ani", ne putem trezi cu un salcâm făcut cadou de liderulul unui stat vecin cu care am avut nenumărate dispute în materie de scrierea şi rescrierea istoriei. Precizare: salcâmul trăieşte în jur de 100 de ani, provine din America de Nord, primele culturi fores­tiere în ţara noastră cu această specie au fost realizate în anul 1852, la Băileşti (Dolj), iar în multe state europene este considerat o specie invazivă.

-----------

• 1 Decembrie 1918

Pe 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, care avea susţinerea a 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile ţării, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţea unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul cu ţara mamă.

Iată textul Rezoluţiunii:

"I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele: Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii."

-----------

• NICOLAIE IORGA:

"Independenţa nu este un dar pe care ni-l face Europa, ci o recunoaştere a drepturilor străbune ale românilor, în conformitate cu sacrificiile lor."