Cercetarea şi dezvoltarea - 0,47% din PIB

Cercetarea reprezintă motorul dezvoltării unui sector de activitate. La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte o ţară. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,47% din PIB în 2020, din care 0,28% pentru sectorul privat şi 0,19% pentru sectorul public, conform datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Anul trecut, a fost cheltuită o sumă de 4,964 miliarde lei pentru cele patru sectoare de performanţă ale activităţii de cercetare-dezvoltare, din care 4,643 miliarde lei cheltuieli curente (93,5%) şi 320,9 milioane lei cheltuieli de capital (respectiv 6,5%). Cheltuielile cu cercetarea aplicativă au reprezentat 61,2% din cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, înregistrând o scădere cu 2,7 puncte procentuale, comparativ cu cheltuielile din anul 2019. Cheltuielile cu cercetarea fundamentală au avut un nivel apropiat ca valoare procentuală în cheltuielile totale destinate activităţii de cercetare-dezvoltare, comparativ cu anul 2019, respectiv 18,8%, în timp ce cheltuielile cu dezvoltarea experimentală au crescut cu 2,6 puncte procentuale (de la 17,4% la 20%).

După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2020, sursele furnizate de întreprinderi au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 52,8%, urmate de fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare), respectiv 32,9%. În cadrul sectoarelor de performanţă, cele mai mari sume din fondurile publice au fost primite de către unităţile din sectorul guvernamental (74,5% din total sector), urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior (66,8% din total sector). Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (50,1%), sectorul guvernamental (30,2%) şi sectorul învăţământ superior (18,8%). La 31 decembrie 2020, în activitatea de cercetare-dezvoltare lucrau 45.304 salariaţi, dintre care 21.216 erau femei, respectiv 46,8%. După nivelul de pregătire profesională, 86,9% din numărul salariaţilor care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare la sfârşitul anului 2020 aveau studii superioare (39.349 salariaţi), iar 13,1% aveau alt nivel de pregătire, exclusiv studii superioare (5955 salariaţi). În anul 2020, în activitatea de cercetare-dezvoltare erau implicate 18.756 persoane cu studii doctorale şi postdoctorale, dintre care 9.265 femei. În funcţie de orele efectiv lucrate, 73,3% dintre salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare în anul 2020, au lucrat normă întreagă de timp. Pe categorii de ocupaţii, în anul 2020, ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători, 62% din total, respectiv 28.090 salariaţi, în creştere cu 922 salariaţi, comparativ cu anul 2019.