China aplică încă o lovitură autonomiei din Hong Kong

Acum câteva zile scriam că adversari ai SUA precum China pot exploata haosul provocat la Washington de refuzul preşedintelui Trump de a-şi accepta înfrângerea electorală. După cum s-a dovedit, Beijingul n-a stat mult pe gânduri. El a orchestrat miercuri preschimbarea legislativului semi-democratic din Hong Kong într-un organ de ştampilare precum cele care se gudură pe lângă regimul de la Beijing, scrie The Washington Post, citat de g4media.

A fost cea mai flagrantă violare de până acum a angajamentului Chinei de a conserva până în 2047 autonomia politică şi statul de drept ale Hong Kongului - şi, iarăşi, o nouă lovitură dată cauzei globale a democraţiei sub privegherea administraţiei Trump.

Organul legislativ al Hong Kongului, înfiinţat de Regatul Unit în 1985, nu a fost niciodată pe deplin democratic, însă parlamentari ai opoziţiei au reuşit la alegerile recente să constituie o minoritate substanţială prin care puteau bloca ori frâna adoptarea unor legi.

Sub presiunea Beijingului, executivul din Hong Kong încearcă de o vreme să îngrădească blocul pro-democraţie prin descalificarea unor candidaţi, inculparea altora şi amânarea alegerilor programate toamna aceasta, care păreau că ar fi putut duce la o victorie anti-regim covârşitoare.

Represiunea s-a înteţit brusc miercuri. La Beijing, Comitetul Permanent al Adunării Naţionale Populare controlate de comunişti a adoptat măsuri care interzic legislativului din Hong Kong să aibă membri care "promovează sau sprijină independenţa", "caută interferenţe străine" sau se ocupă cu "alte activităţi care periclitează securitatea naţională".

Este a doua oară în decurs de cinci luni când Beijingul intervine direct în afacerile Hong Kongului, violându-şi angajamentul asumat atunci când Regatul Unit a retrocedat Hong Kongul sub suveranitatea Chinei, în 1997.

La scurt timp după aceea, guvernul din Hong Kong a anulat mandatele a patru parlamentari. Unul dintre ei, Alvin Yeung, a fost descalificat pentru semnarea unei scrisori care cerea Congresului SUA să adopte o lege privind sancţiuni obligatorii contra oficialilor chinezi care sponsorizează represiunea din oraş - o lege avându-i printre iniţiatori pe senatoarea Kamala D. Harris (democrată, California), care este acum vicepreşedintele ales.

Alţi 15 parlamentari pro-democraţie au reacţionat dându-şi demisia, ceea ce face acum ca facţiunea pro-Beijing să aibă o majoritate de 39-2.

Unele voci din Hong Kong s-au întrebat dacă demisiile n-au fost auto-distructive; guvernul va putea trece acum mai uşor legislaţie represivă. Totuşi, Adunarea Chinei a clarificat că regimul Xi Jinping nu mai intenţionează să permită în Hong Kong mai multă dizidenţă politică decât pe continent - cu alte cuvinte, n-o mai permite deloc.

E probabil ca Beijingul să fi redus la un moment dat la tăcere opoziţia parlamentară din Hong Kong chiar şi fără debandada de la Washington. Însă spectacolul dlui Trump stând îmbufnat la Casa Albă şi epurând Pentagonul de personal competent nu poate fi decât o perspectivă încurajatoare; China s-ar putea să profite şi mai mult de ea.

Un răspuns eficient pentru regimul Xi va trebui să mai aştepte două luni, până la învestirea preşedintelui ales Joe Biden, care s-a angajat, corect, să colaboreze cu aliaţii Americii în contextul în care China îşi intensifică represiunea internă şi agresiunea externă. Deocamdată, dl Trump le-a oferit dlui Xi, lui Vladimir Putin şi altor adversari ai SUA mână liberă.