Christine Lagarde a primit susţinerea Parlamentului European pentru şefia BCE

Christine Lagarde a obţinut ieri, la Strasbourg, sprijinul Parlamentului European (PE) pentru numirea sa în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), conform anunţului PE.

Eurodeputaţii au aprobat, cu 394 de voturi pentru, 206 împotrivă şi 49 de abţineri, recomandarea de numire a doamnei Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene. Tot ieri, plenul PE a susţinut o dezbatere privind poziţia acesteia, respectiv dacă este persoana potrivită pentru şefia BCE.

Avizul Parlamentului European nu are caracter obligatoriu în privinţa numirii în funcţie a preşedintelui Băncii Centrale Europene, decizia finală fiind luată de Consiliul European. Christine Lagarde îl va înlocui pe Mario Draghi la conducerea BCE începând cu data de 1 noiembrie.

Candidatura Christinei Lagarde va fi inclusă pe agenda summitului UE din 17-18 octombrie.

În vârstă de 63 de ani, Christine Lagarde a deţinut două mandate în fruntea Fondului Monetar Internaţional (FMI), demisionând din fruntea aces­tei instituţii la data de 12 septembrie. Domnia sa a declarat că intenţionează să continue politica predecesorului său în fruntea BCE, dar totodată este gata să inoveze şi să schimbe instrumentele de politică monetară, dacă va fi necesar.

Luni, Yannis Stournaras, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a declarat că succesorul lui Mario Draghi la conducerea Băncii Centrale Europene va fi, probabil, în favoarea păstrării politicii monetare ultrarelaxate şi a măsurilor de stimulare, când va prelua postul, în noiembrie.

"Există solide argumente monetare, economice şi financiare care sugerează că noul preşedinte al BCE, Christine Lagarde, va continua, mai mult sau mai puţin, în aceeaşi linie", a explicat Yannis Stournaras, într-un interviu acordat Bloomberg.

Stournaras s-a numărat printre membrii Consiliului guvernatorilor BCE care au susţinut relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), prin care banca va achiziţiona lunar obligaţiuni în valoare de 20 de miliarde euro începând cu 1 noiembrie. De asemenea, el a sprijinit măsura prin care dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost redusă de la minus 0,40% la minus 0,50%.