CINISM AMERICAN Ambasadorul SUA uită de Bechtel când vorbeşte despre puţinătatea autostrăzilor noastre

În România, s-ar fi construit mai repede autostrăzi dacă nu ar fi existat corupţie, a declarat, ieri, nonşalant, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, care a şi felicitat ţara noastră pentru lupta anticorupţie.

Afirmaţia este adevărată, dar cinică, întrucât Excelenţa Sa pare că a pierdut, convenabil, din vedere, că printre regii asfaltului din ţara noastră s-a numărat şi compania americană Bechtel, care n-a mai finalizat celebra autostradă Transilvania, iar puţinii kilometri realizaţi sunt cei mai scumpi din ţară. Lucrările la autostradă au fost încredinţate direct Bechtel de Guvernul Năstase, iar suspiciunile de corupţie plutesc şi acum în spaţiul public, aşteptând să fie confirmate sau spulberate de anchetatori.

Hans Klemm a precizat, citat de Mediafax: "Trebuie să felicit România pentru lupta împotriva corupţiei, pentru că această corupţie este furt din resursele publice care sunt disponibile României.

Dacă acea corupţie nu ar fi apărut, acele resurse poate că ar fi mers în direcţia construirii mai rapide de autostrăzi. (...) Am văzut statisticile potrivit cărora numărul de kilometri de autostradă este în continuare foarte mic, comparativ cu alte ţări ale UE, inclusiv vecinii României".

În decembrie 2013, Guvernul Ponta a anunţat că a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi SRI pentru nereguli în derularea contractului încheiat cu Bechtel la construcţia Autostrăzii Transilvania, acuzând posibile fapte de natură penală comise de foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei, Radu Berceanu şi fostul şef al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) Cristian Duică.

La vremea respectivă, inspectorii guvernamentali au arătat, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată, în 2009, fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat.

Renegocierea contractului, stabilit iniţial la "valoarea corectă" şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările au fost întârziate, conform raportului Corpului de Control al premierului Ponta. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu.

Potrivit raportului citat, prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărâri de Guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărârii, că aveau obligaţia recuperării acestei sume.

Pentru crearea unei "aparenţe de legalitate", a fost însă acceptată, conform sursei citate, creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare începerii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004.

Astfel, inspectorii i-au acuzat pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro.

Premierul Victor Ponta a declarat, la vremea respectivă: "Am trimis deja rezultatele controlului şi aspectele de natură penală pe care noi le-am descoperit către DNA. Am vrut să încheiem o dezbatere care durează de foarte mulţi ani şi este importantă pentru Transilvania, de ce ceea ce am început în 2004 nu am continuat. Răspunsul este: foarte multă ignoranţă şi rea-credinţă. Dincolo de trecut, e bine să ştim din cauza cui nu am făcut autostrada".

În februarie 2014, Dan Şova, pe atunci ministru al Transporturilor, a răspuns, fiind întrebat dacă a găsit contractul încheiat cu compania americană Bechtel, că documentul este căutat de Parchet "de vreo şase luni".

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român urmând să plătească companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

O anchetă a revistei "Foreign Policy" arăta, la începutul acestui an, că firma Bechtel stimula financiar ambasadori americani pentru ca diplomaţii să-i ajute să obţină contracte profitabile cu statele din estul Europei, unul din exemplele din articol fiind Autostrada Transilvania.

Compania Bechtel, care ar fi trebuit să construiască în România Autostrada Transilvania, este acuzată într-o anchetă jurnalistică semnată de revista americană Foreign Policy că a plătit diplomaţi americani pentru a câştiga contracte în mai multe state din Europa de Est. Unul dintre exemplele date de jurnaliştii americani este contractul încheiat de compania americană cu statul român, în 2003.

Ancheta jurnaliştilor de la Foreign Policy a pornit de la o porţiune de 76 de kilometri de autostradă pe care Bechtel, una dintre cele mai mari companii de construcţii din Statele Unite, i-a construit în Kosovo.

"Una dintre cele mai sărace ţări din Europa voia un drum, aşa că megaconstructorul american Bechtel i-a vândut o autostradă de 1,3 miliarde de dolari, cu sprijinul unui puternic ambasador american. Partea amuzantă e că, în timp ce autostrada abia dacă este folosită, ambasadorul lucrează acum pentru Bechtel", scrie foreignpolicy.com.

Diplomatul la care se referă jurnaliştii americani este Christopher William Dell, ambasador în Kosovo între 2009 şi 2012. El ar fi primit foloase materiale din contractul semnat de Bechtel cu autorităţile de la Priştina. Jurnaliştilor le-a atras atenţia faptul că diplomatul american s-a pronunţat deseori, pe când era ambasador, în favoarea autostrăzii, deşi mai multe evaluări independente arătau că proiectul era inutil. Autostrada s-a făcut până la urmă, cu 1,3 miliarde dolari, adică peste 17 milioane de dolari pe kilometru. Iar fostul ambasador este acum reprezentantul Bechtel în Mozambic, conform sursei citate.

Jurnaliştii Foreign Policy spun şi că exemplul din Kosovo nu este singular. Un alt exemplu este al autostrăzii Transilvania.

"În România, Bechtel a negociat direct cu Guvernul şi a semnat un contract fără licitaţie, în 2003, pentru modernizarea reţelei aproape inexistente de autostrăzi a ţării. Valoarea contractului: 2,7 miliarde de dolari. Proiectul s-a transformat însă într-un coşmar lung de zece ani pentru ambele părţi, plin de întârzieri, certuri şi acuzaţii de corupţie şi proastă administrare. Potrivit unei analize a Economist Intelligence Unit, Bechtel a livrat 12,5% din drumul pe care se angajase să-l construiască. A încasat totuşi 64% din valoarea contractului, reziliat în mai 2013", arată foreignpolicy.com.

Într-un punct de vedere transmis Foreign Policy, Bechtel a negat orice legătură între poziţia deţinută de diverşi diplomaţi americani în Europa de Est şi şi contractele încheiate de companie cu autorităţile din respectivele state.