CIO nu vrea să mai "arbitreze" disputele politice dintre ţări

Sportul, în ansamblul său, face eforturi disperate să păstreze distanţa faţă de politic. Deocamdată nu se prea reuşeşte, pentru că nu de puţine ori se practică un dublu standard în ceea ce priveşte chestiuni similare. Jocurile Olimpice şi organismul lor de conducere, Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), nu pot fi arbitri în disputele politice globale, a afirmat preşedintele acestei organizaţii, germanul Thomas Bach, apărând planurile CIO de a permite participarea sportivilor ruşi şi belaruşi la Jocurile de la Paris, din 2024. Vorbind la un forum politic desfăşurat la Essen (Germania), Bach a precizat că Jocurile Olimpice ar trebui să stea departe de politică, altfel îşi vor pierde puterile unificatoare, citând exemple de boicoturi din trecut, din anii 1970 şi 1970. "Dacă politicul va decide cine poate participa la o competiţie, atunci sportul şi sportivii devin instrumente ale politicii. Atunci este imposibil ca sportul să-şi transfere puterile unificatoare", a spus preşedintele CIO în discursul său. Acesta a mai adăugat: "Trebuie să fim neutri din punct de vedere politic, dar nu apolitici. Noi ştim bine că politica conduce lumea. Ştim bine că deciziile noastre au implicaţii politice şi trebuie să includem asta în gândirea noastră. Dar nu ar trebui să facem greşeala să ne erijăm în arbitri de dispute politice, pentru că vom fi zdrobiţi de aceste puteri politice".

CIO a dictat sancţiuni împotriva Rusiei şi Belarus în urma invaziei armatei ruse în Ucraina, în februarie 2022, dar acum este reticent în a-i exclude în totalitate pe sportivii din cele două ţări de la Jocurile Olimpice, de teama revenirii la boicoturile din perioada Războiului Rece. Organismul olimpic mondial a stabilit în luna ianuarie o cale prin care sportivii din Rusia şi Belarus şi-ar putea câştiga locurile la Jocurile Olimpice prin calificările din Asia, urmând să concureze anul viitor, la Paris, sub drapel neutru, fără drapele şi imnuri naţionale. Unele federaţii internaţionale au readmis de atunci ruşii şi belaruşii în competiţiile lor, dar există şi o opoziţie considerabilă faţă de planurile CIO, în primul rând din partea Ucrainei, care doreşte "o izolare totală a ruşilor", conform conducătorului CIO. "Suntem într-o dilemă. Simţim, suferim şi înţelegem poporul ucrainean şi sportivii săi. Pe de altă parte aveam, ca organizaţie globală, o responsabilitate faţă de drepturile omului şi Carta Olimpică. Ambele nu permit o astfel de izolare totală a oamenilor cu un paşaport specific", a mai spus Bach. Câteva zeci de manifestaţi, inclusiv refugiaţi ucraineni, s-au adunat în afara sălii care a găzduit forumul înainte de discursul lui Thomas Bach, exprimându-şi opoziţia faţă de orice participare a sportivilor ruşi şi belaruşi la Jocurile Olimpice de la Paris.