Ciocănea: Legea investiţiilor va fi prezentată Guvernului în luna noiembrie

Legea investiţiilor va fi discutată de Guvern, în luna noiembrie, o particularitate a acesteia fiind descrierea clară a contractelor de parteneriat public-privat, respectiv garantarea de către Guvern a contractelor mai mari de opt milioane euro, a declarat, ieri, Adrian Ciocănea, şeful DAE.

"Un investitor va putea să beneficieze de sprijinul Guvernului şi va putea negocia în limitele ajutorului de stat anumite facilităţi. Va fi un contract garantat de stat, astfel că şi autorităţile locale şi investitorii vor putea beneficia de asistenţă din partea unui grup interministerial", a afirmat şeful Departamentului de Afaceri Europene, Adrian Ciocănea.

Guvernul Tăriceanu şi-a propus să elaboreze o lege a investiţiilor încă din 2005, în contextul aderării României la UE şi alinierii legislaţiei interne la reglementările comunitare referitoare la ajutorul de stat şi la facilităţile acordate companiilor.

Iniţial elaborarea acestui act normativ a revenit vicepremierului din partea Partidului Conservator, George Copos, responsabil cu mediul de afaceri. Ulterior, după demisia lui Copos, funcţia a fost preluată tot de un reprezentant al conservatorilor, Bogdan Pascu. Nici acesta nu a finalizat proiectul de act normativ, susţinând că Uniunea Europeană pregăteşte modificarea legislaţiei referitoare la ajutorul de stat şi, ca urmare, România trebuie să aştepte modificările comunitare.

Retragerea PC de la guvernare a lăsat în seama liberalilor şi maghiarilor sarcina de a prezenta mediului de afaceri o lege a investiţiilor. Astfel că responsabilitatea a fost mutată pe rând de la Iuliu Winkler, răspunzător de mediul de afaceri după restructurarea Guvernului Tăriceanu II, la Ovidiu Silaghi, noul ministru al IMM-urilor şi Turismului, până la actualul ministru al economiei şi finanţelor,Varujan Vosganian.

Potrivit primului proiect de lege a investiţiilor, citat de NewsIn, investiţiile de cel puţin un milion de euro în dezvoltare regională, mediu, cercetare şi resurse umane beneficiază de împrumuturi cu dobândă preferenţială, exceptări, reduceri şi amânări la plata taxelor locale.

Astfel, investitorii ar putea beneficia de acordarea de împrumuturi cu dobândă preferenţială, li se asigură accesul gratuit la reţelele de utilităţi şi dreptul de folosinţă asupra unor proprietăţi din domeniul privat al statului sau al autorităţilor locale, primesc subvenţii şi asistenţă din partea autorităţii responsabile cu implementarea acestei legi şi beneficiază de exceptări, reduceri sau amânări de la plata taxelor locale. La acestea se acordă şi alte facilităţi fiscale, precum recuperarea pierderii fiscale din profitul obţinut pe următorii cinci ani după punerea în funcţiune a investiţiei, utilizarea amortizării accelerate pentru instalaţiile sau echipamentele necesare investiţiei, scutirea de la plata impozitului pe profit sau reducerea acestuia şi scutirea sau reducerea de la plata TVA pentru instalaţiile şi echipamentele necesare investiţiei.

În primul proiect, investiţiile a căror valoare este mai mare decât echivalentul în lei a 75 de milioane de euro beneficiază şi de garantarea în proporţie de maximum 80% a împrumuturilor. De altfel, majoritatea acestor facilităţi vor fi acordate investiţiilor care depăşesc echivalentul în lei a 25 de milioane de euro.

Potrivit proiectului de act normativ, facilităţile se acordă investitorilor care efectuează într-un interval de cel mult trei ani consecutivi de la data notificării către autoritatea responsabilă cu acordarea facilităţilor, investiţii a căror valoare este mai mare decât echivalentul în lei a 75 de milioane de euro (categoria I de investiţii), investiţii cu valoare echivalentă în lei cuprinse între 25 şi 75 de milioane de euro (categoria a II -a) şi investiţii a căror valoare echivalentă în lei este cuprinsă între un milion şi 25 de milioane de euro (categoria a III-a).

Proiectul condiţionează acordarea facilităţilor pentru investiţiile care urmăresc cel puţin unul dintre următoarele patru obiective: dezvoltarea regională, respectiv investiţii în dezvoltarea rurală sau înfrastructură, protecţia şi reabilitarea mediului, activităţi de cercetare care contribuie la deschiderea de noi pieţe în România şi la creşterea competitivităţii economiei româneşti sau dezvoltarea resurselor umane şi promovarea incluziunii sociale, care se concretizează în crearea de locuri de muncă, angajarea persoanelor defavorizate şi pregătirea profesională a angajaţilor. Nu vor putea beneficia de facilităţile prevăzute în actul normativ investiţiile în domeniile care sunt excluse în mod expres de regulamentele emise de Consiliul Concurenţei în privinţa ajutorului de stat.

Acordarea facilităţilor mai este condiţionată de asumarea obligaţiei de către investitori de a menţine investiţia efectuată pentru o perioadă de cel puţin 15 ani de la data finalizării investiţiei (pentru cele de categoria I), cel puţin 10 ani - pentru cele de categoria a II-a şi cel puţin cinci ani de la data finalizării investiţiei, pentru cele de categoria a III-a. Facilităţile vor fi acordate totodată numai pentru o perioadă limitată, în funcţie de valoarea investiţiei, cu excepţia cazului în care acelaşi act normativ are alte prevederi. Astfel, pentru investiţii de categoria I, facilităţile se acordă pe o perioadă de 60 de luni de la data notificării de către autoritatea res­ponsabilă cu acordarea facilităţilor, pentru categoria a II-a - 48 de luni, iar pentru cele de categoria a III-a, 30 de luni.

Ciocănea: Cota unică trebuie menţinută, fiind singurul avantaj competitiv al României

România are un singur avantaj în competiţia cu celelalte state europene, fiscalitatea scăzută, care, pe fondul solicitărilor tot mai mari de alocări de resurse financiare în zona socială, ar putea fi majorată pentru a putea sus­ţine echilibrul bugetar, a explicat, ieri, şeful DAE, Adrian Ciocănea. "Nemai­având de unde să redistribuim va trebui să facem ceva şi să modificăm Codul fiscal. PNL nu este sub nicio formă de acord cu o astfel de idee, dar o creştere a taxării este singurul element care ar putea stabiliza economia", a declarat Ciocănea facând referire la cererile, în creştere, de alocare de fonduri bugetare către domeniile sociale, dar şi la intenţia guvernului de a menţine avantajul pe care îl are România faţă de alte ţări datorită fis­calităţii scăzute.

"Noi avem competitivitate fiscală şi cam atât, în rest, competitivitatea IMM-urilor, competitivitatea legislativă, mai avem de lucrat la ele", a arătat şeful Departamentului de Afaceri Europene (DAE). Acesta a susţinut că orice partid politic în afară de PNL, care doreşte să obţină competitivitate şi nu redistribuire permanentă a resurselor, poate fi partener al PNL. "Dacă se doreşte redistribuire înseamnă schimbarea cotei unice şi asta înseamnă reducerea competitivităţii", a susţinut Ciocănea.

Şeful DAE a precizat că solicitarea permanentă de beneficii sociale noi, care nu pot fi suportate, precum burse, indemnizaţii, pensii, nu lasă timp economiei să acumuleze. "În cazul în care se va plusa pe aceste componente şi nu pe competitivitate, intrăm într-un risc de a scădea productivitatea şi veniturile bugetare", a mai punctat Ciocănea.

Guvernul a susţinut, în iunie, proiectul de lege al PSD, aprobat şi de Parlament, prin care punctul de pensie din sistemul public este majorat de la 1 ianuarie 2008 la 37,5% din salariul mediu brut pe economie, de la 31% în prezent.