CIPRIAN GAVRILIU, DELOITTE: Industria auto - între criza de componente şi obiectivele de mediu

Industria auto şi-a revenit mai repede decât previziunile iniţiale după blocajul produs de pandemia de COVID-19 în 2020 în întreaga lume. La nivel european, vânzările sunt în creştere faţă de anul trecut, iar cererea rămâne ridicată. Cu toate acestea, producătorii auto se confruntă cu mai multe provocări pentru perioada care urmează - criza componentelor şi a materiilor prime, incertitudinile generate de pandemie, investiţiile necesare pentru electrificare şi digitalizare, în contextul obiectivelor de mediu anunţate de autorităţi, şi implicaţiile fiscale ale acestor transformări.

Companiile active în piaţa auto, în special producătorii şi furnizorii de componente, au fost afectate, în ultimii doi ani, de restricţiile impuse în contextul pandemiei, inclusiv din perspectiva forţei de muncă, de criza semiconductorilor, dar şi de presiunile exercitate de schimbările structurale demarate chiar înainte de pandemie - orientarea către motoare electrice, conducere autonomă, maşini conectate şi mobilitate partajată.

Pe fondul estimărilor cu privire la diminuarea efectelor pandemiei la nivel global şi al revenirii pieţei de microcipuri, fabricate în principal în ţările asiatice, de care sunt dependenţi toţi constructorii auto, jucătorii din industrie îşi pregătesc strategia de piaţă pentru următorul deceniu.

Suntem în mijlocul unei revoluţii globale care are în spate două motoare şi obiective globale, şi anume protecţia mediului şi evoluţia accelerată a tehnologiei. Industria auto este un jucător semnificativ în cadrul acestei revoluţii, iar inovarea joacă un rol important în procesul de transformare. Maşina va deveni mult mai mult decât un mijloc de transport, va deveni un dispozitiv conectat, prin internet, cu producătorii, cu şoferul şi pasagerii, cu alte tehnologii. Şi, în acelaşi timp, va trebui să devină "verde" sau nepoluantă prin reducerea drastică a emisiilor de CO2. Am putea spune că, în viitor, noi sau copiii noştri vom conduce un robot, şi nu un mijloc de transport. Un robot care va genera un volum imens de date despre comportamentul şoferului, starea maşinii, starea drumului, despre pericolele în timp real de pe drum, nivelul de poluare şi mult mai multe aspecte legate de mobilitate.

În acest context, grupurile de componente legate de vehiculele electrificate (EV) înregistrează creşteri susţinute, la nivel global, în timp ce componentele motoarelor cu combustie internă (ICE) fie stagnează, fie sunt în declin, potrivit analizelor Deloitte derulate la nivel global. Iar valul de noi tehnologii disponibile în prezent sau care se profilează la orizont ar trebui să determine atât producătorii, cât şi furnizorii de componente să se concentreze pe pregătirea adecvată pentru ceea ce urmează, analizând parteneriate şi alianţe strategice pentru a-şi asigura creşterile viitoare.

Piaţa europeană creşte în special pe segmentul de maşini electrice

În Europa, piaţa auto a crescut în primele nouă luni din 2021, atât pe segmentul pentru pasageri (+6,6%), cât şi pe cel al vehiculelor comerciale (+19,1%), dar evoluţia se datorează în mare măsură efectului de bază (rezultatele slabe din 2020), potrivit datelor publicate de Asociaţia Producătorilor Europeni de Automobile. România a urmat acelaşi trend, cu un avans al vânzărilor pe segmentul de pasageri de 4,3%, în perioada menţionată, şi de aproape 30% în privinţa vehiculelor comerciale.

În acelaşi timp, preferinţa cumpărătorilor pentru maşini mai puţin poluante este tot mai evidentă. Înmatriculările de autovehicule hibride electrice de pasageri au reprezentat peste 20% din totalul pieţei UE în trimestrul al treilea din 2021, depăşind segmentul pe motorină şi devenind, pentru prima dată, a doua cea mai populară opţiune de motorizare din uniune. În aceeaşi perioadă, a crescut şi cererea de vehicule electrice cu baterie (BEV), cu 56,7% (faţă de trimetrul trei din 2020), datorită stimulentelor acordate pe diferite pieţe. Drept urmare, toate cele patru pieţe majore din UE au înregistrat creşteri duble sau chiar de trei cifre: Italia (+122%), Germania (+62,7%), Franţa (+34,6%) şi Spania (+21,8%), reiese din datele Asociaţiei Europene.

Vehiculele electrice hibride plug-in (PHEV) şi-au extins, de asemenea, ponderea din vânzările de maşini din UE, înmatriculările crescând cu 42,6%. Tot Italia a înregistrat cea mai puternică urcare dintre cele patru pieţe cheie, cu 130,6% în trimestrul al treilea din 2021, urmată de Spania (+87,5%), Franţa (+49,5%) şi Germania (+37,5%).

Şi cererea de vehicule electrice hibride (HEV) a crescut semnificativ în ultimele trei luni (+31,5%) şi, cu aproape jumătate de milion de unităţi vândute, acestea se menţin pe primul loc în topul motoarelor alternative în termeni de volum.

Obiective de mediu ambiţioase, costuri pe măsură

Aşadar, piaţa este deja orientată pe direcţia trasată de UE prin obiectivele de mediu anunţate - Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit pactului verde european (Green Deal); reducerea emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030, ţintă intermediară stabilită prin iniţiativa Fit For 55.

Dar, pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană propune ţinte ambiţioase în domeniul transporturilor, respectiv reducerea emisiilor de CO2 generate de autoturisme, cu 55%, şi de camionete, cu 50%, până în 2030, şi zero emisii pentru autoturismele noi până în 2035.

În acest scop, instituţia promovează dezvoltarea pieţei pentru autovehiculele cu emisii reduse sau zero şi urmăreşte să se asigure că cetăţenii dispun de infrastructura necesară pentru încărcarea acestor vehicule, atât pentru călătorii scurte, cât şi lungi. Pe de altă parte, autorităţile anunţă măsuri pentru descurajarea motoarelor poluante. Consiliul UE a dat deja undă verde reformei privind taxarea rutieră (eurovinieta), astfel încât vehiculele grele, iniţial camioanele cele mai mari, să poată fi taxate în funcţie de emisiile de CO2, urmând ca sistemul să fie extins treptat la alte tipuri de vehicule grele. Directiva europeană pe această temă este în proces de elaborare, iar statele membre vor avea la dispoziţie doi ani de la intrarea în vigoare pentru a include dispoziţiile în legislaţia lor naţională. Sistemul este programat să intre în vigoare din 2026 şi reprezintă, în acelaşi timp, un preţ pe poluare şi un stimulent pentru utilizarea combustibililor mai puţin poluaţi şi pentru investiţiile în tehnologiile verzi.

Investiţiile în modelele electrice necesită susţinere guvernamentală

Constructorii auto au anunţat deja investiţii cumulate de 515 miliarde de dolari, în următorii cinci-zece ani, pentru electrificarea gamelor. Potrivit unei analize Reuters, aproape toate companiile au lansat sau vor lansa maşini electrice, de la Dacia până la Rolls Royce, dat fiind faptul că multe ţări nu vor mai permite vânzarea de maşini noi pe benzină sau diesel după 2030. Dar reprezentanţii companiilor rămân preocupaţi de faptul că cererea de maşini electrice ar putea fi mai redusă decât obiectivele lor, fără suplimentarea subvenţiilor guvernamentale pentru astfel de achiziţii şi fără investiţii suficiente în infrastructura de încărcare.

Aşadar, jucătorii din domeniu trebuie să urmărească îndeaproape transformările care au loc, în această perioadă şi în anii care urmează, atât în industria auto, cât şi în întreaga economie globală, şi să ţină cont de obiectivele de mediu ale autorităţilor, destul de costisitoare, la atingerea cărora trebuie să contribuie, atât prin investiţii în tehnologii nepoluante, cât şi prin plata unor eventuale taxe în perioada de tranziţie.

În concluzie, pare că nu a existat nicicând în industria auto o perioadă mai interesantă, mai avansată din punct de vedere tehnologic, dar, cel mai probabil, timpul va deveni în curând cea mai problematică resursă pentru jucătorii din industrie, având în vedere persistenţa disfuncţionalităţilor în lanţurile de aprovizionare şi viteza cu care trebuie implementate noile tehnologii pentru a rămâne relevanţi pe piaţă.