Cît de semnificativ este preţul de referinţă al legumelor?

Să calculezi preţul mediu al legumelor nu este deloc o treabă uşoară şi, pe deasupra, pare şi inutilă. Cînd s-a angajat să verifice preţul verzei în ţară, Ministerul Agriculturii nu ştia la ce se înhamă. În primul rînd pentru că în calculul preţului de referinţă trebuie să intre preţurile din toate judeţele cu bazine legumicole. Adică cineva (ministerul i-a desemnat pe inginerii din camerele agricole teritoriale) să meargă, zilnic, la ţărani şi la ferme, să îşi noteze preţurile şi să le trimită la Direcţia Judeţeană. Aici, un funcţionar calculează preţul mediu pe judeţ, îl transmite la Bucureşti, la minister, unde se stabileşte "mercurialul".

Din situaţia preţurilor pe judeţe, reiese şi faptul că există discrepanţe majore între preţuri de la un judeţ la altul. Discrepanţe normale avînd în vedere recoltele diferite în fiecare judeţ.

Astfel, cartofii aveau ieri, în judeţul Mureş, un preţ de 12.000 lei/kg, iar în judeţul Brăila de 4.500 lei/kg, preţul mediu pe ţară fiind calculat la 7.300 lei/kg.

Roşiile aveau preţul de 4.500 lei/kg în Mehedinţi, faţă de 15.000 lei în judeţele Alba, Botoşani, Harghita, Suceava şi Mureş. Pentru roşii, preţul pe ţară a fost de 9.800 lei/kg.

Nici pentru castraveţi situaţia preţurilor nu este mai stabilă, ei variind între 8.000 lei/kg în Mehedinţi şi 17.000 lei/kg în Caraş Severin, iar preţul "de referinţă" a fost calculat la 11.400 lei/kg.

Oficialii ministerului spun că preţul de referinţă nu este obligatoriu, ci este afişat în pieţe numai cu titlu "informativ".

Ne punem întrebarea şi cît de reprezentativ este preţul "de referinţă" astfel calculat, de vreme ce nu ia în considerare cantităţile vîndute. Marile ferme vînd cantităţi en gros la preţuri per kilogram mai mici decît ţăranii care vînd în pieţele orăşeneşti cîteva zeci sau sute de kilograme.