Claudiu Cazacu, X-Trade Brokers: "Nu exclud Grexitul"

• Interviu cu Claudiu Cazacu, analist şef X-Trade Brokers

Reporter: Ce plasamente consideraţi că sunt cele mai interesante pentru investitori, în acest moment? Ce evoluţii vedem în viitorul apropiat?

Claudiu Cazacu: Există un interes pentru metale preţioase. Pe termen scurt, asta însemnând câteva săptămâni, din punctul nostru de vedere, este posibil să vedem anumite corecţii pentru aur, argint, poate chiar şi platină, deşi pe platină situaţia este un pic diferită pe fondul problemelor din Africa de Sud, care este un producător important.

Cu toate acestea, politicile băncilor centrale pot susţine apetitul investitorilor pe termen mediu şi lung. Aurul şi argintul, într-o anumită măsură, reprezintă mijloace de protecţie în cazul în care se aşteaptă o inflaţie în creştere. În momentul de faţă, vedem semne de revenire în economia americană, în timp ce politica Băncii Centrale tinde să fie una foarte stimulativă, de aceea probabil că în continuare există pe termen lung posibilitatea ca preţul acestor metale să crească.

Claudiu Cazacu: Pe piaţa valutară, putem avea în continuare fluctuaţii legate de criza europeană. Suntem, pentru moment, într-o fază mai optimistă, care poate favoriza euro şi monedele de risc, între care dolarul australian, de exemplu. Dar această fază este probabil să fie urmată şi de o perioadă în care să fie ajustate nişte aşteptări. Deci estimăm o perioadă destul de volatilă, nu doar la nivel zilnic, ci şi la nivel săptămânal şi lunar pentru euro în raport cu dolarul american, fără o tendinţă accentuată.

Reporter: În acest moment, consideraţi euro un plasament riscant, având în vedere situaţia din Europa?

Claudiu Cazacu: Datorită situaţiei din Europa, moneda euro este văzută ca un pariu care merită acceptat atunci când liderii politici par a găsi o soluţie la criza datoriilor suverane. Atunci când această soluţie se îndepărtează, euro nu mai este atractiv. Aceste fluxuri şi refluxuri ale sentimentului au generat variaţiile Euro/USD din ultimele luni.

Până pe 26 iulie, am avut o mişcare negativă. În acel moment, Mario Draghi, şeful BCE, a promis că va face tot ce trebuie ca să salveze euro şi a promis, de asemenea, că va implica BCE în cumpărări masive de titluri de stat. Pe seama acestor aşteptări, în principal, euro a avut parte de o recuperare destul de importantă, dar acum este nevoie de mai mult pentru a susţine aceste raliuri faţă de dolarul american. Acest "mai mult" ar trebui să însemne o cerere de finanţare din partea Spaniei şi o intervenţie efectivă în piaţă pentru calmarea crizei datoriilor suverane. Dar chiar şi aşa avem de-a face, în Europa, în anul ce vine, cu noi deteriorări ale economiei reale, care vor putea pune din nou probleme, vor readuce în atenţie criza datoriilor suverane şi, în cele din urmă, noi nu estimăm că întregul capitol să fie închis cu adevărat, mai devreme de un an sau doi ani de zile.

Reporter: Sunteţi optimist.

Claudiu Cazacu: Vom fi într-o altă lume. Aşa cum spuneau analiştii de la "Pimco", "un nou normal". Până la urmă, nu se va mai reveni la situaţia de dinaintea crizei financiare începută în 2007 şi nici într-o situaţie anterioară crizei datoriilor europene. Dar, până la urmă, pieţele îşi vor găsi un nou echilibru. Ne obişnuim cu aceste fluctuaţii şi ele sunt interesante şi apetisante pentru speculatori, atât cei care tranzacţionează "intra-day" (pe parcursul unei zile), dar şi cei care vor să ţină poziţii deschise câteva zile sau săptămâni. În opinia noastră, este foarte interesant pentru participanţii la piaţă să meargă şi pe o altă variantă faţă de cea cu care s-au obişnuit.

Spre exemplu, în piaţa de acţiuni, de multe ori, se intră şi se ţin poziţiile foarte multă vreme. Foarte mulţi uită de acele poziţii. În piaţa valutară, se merge foarte mult pe tranzacţii extrem de rapide. O cale de mijloc pentru ambele abordări ar fi cea mai eficientă. Din punctul acesta de vedere, lunile şi anul ce vin vor aduce probabil mişcări largi, într-o direcţie de asumare riscuri, atunci când criza datoriilor suverane va părea a fi depăşită, apoi când se va constata că ea nu a fost de fapt lăsată în urmă, iarăşi vor avea loc retrageri, şi între aceste valuri probabil că vor fi opor­tunităţi importante de tranzac­ţionare.

Reporter: Peste criza financiară, se prefigurează şi una alimentară. Cum vedeţi evoluţia preţurilor mărfurilor?

Unii dintre marii investitori se reorientează către plasamente considerate sigure, spre exemplu în domeniul energiei. Ce alternative de inves­tiţii vedeţi în acest moment?

Claudiu Cazacu: Într-o piaţă financiară destul de simplă, în care instrumentele mai netradiţionale sunt foarte puţin cunoscute, se merge pe ideea că poţi să ţii banii la bancă sau dacă vrei să rişti, intri pe piaţa de capital şi cumperi acţiuni. Universul investiţional este mult mai bogat şi include monede şi mărfuri. Din punc­tul nostru de vedere, mărfurile sunt extrem de interesante, atât pentru speculatori, cei care vor să dedice foarte mult timp tranzacţionării, dar mai ales pentru investitori. Diversificarea portofoliului prin deţinerea de mărfuri agricole ar fi adus reuşite majore în acest an. Noi am avut un material la începutul anului, în care vorbeam despre mărfurile agricole - porumbul şi grâul - ca posibile investiţii interesante în acest an. Porumbul a atins maxime istorice în decursul acestui an. Din punctul nostru de vedere, porumbul este într-o perioadă de retragere, pe termen scurt, dar anul viitor, depinzând şi de condiţiile de vreme şi de politicile băncilor centrale, balanţa riscurilor înclină către noi aprecieri, poate chiar către noi maxime istorice.

Grâul a fost ceva mai liniştit. Pe termen scurt vedem posibilitatea de consolidare sau de scădere, dar pe termen mediu şi lung, credem că şi grâul este, de asemenea, interesant.

Mărfurile agricole sunt susţinute de o tendinţă principală, generată de un obicei de consum orientat către carne. În China, există un apetit foarte mare pentru carnea de porc şi asta înseamnă până la urmă apetit pentru furaje. Tendinţa aceasta va continua. Sigur că nu va fi un trend lipsit de hopuri, de căderi.

Există o schimbare a comportamentului de consum în China şi în alte state din Asia emergentă - acesta este un element, iar în al doilea rând vedem schimbările climatice care reduc suprafaţa agricolă şi randamentele pentru terenurile agricole. Avem o forţă care împinge cererea în sus şi o ofertă care împinge oferta în jos, deci până la urmă tendinţa pentru preţuri este una ascendentă din punct de vedere fundamental.

Peste acestea se suprapune tendinţa băncilor centrale şi înclinaţia lor de a spori cantitatea de monedă, ceea ce înseamnă că mărfurile fizice, care nu pot fi tipărite, au iarăşi o tendinţă ascendentă. De aceea, considerăm că se poate urmări, în continuare, pe termen mediu şi lung, o tendinţă ascendentă a acestor mărfuri.

Dar, aici trebuie făcută şi o precizare, sau un fel de avertisment, pentru cei care vor să intre la tranzacţionare. Operaţiunile se fac futures de cele mai multe ori. Tranzacţiile futures au o anumită logică, în sensul în care se tranzacţionează în marjă, au o anumită mecanică internă care le face mult mai vulnerabile la mişcări foarte puternice de preţ în sus sau în jos, faţă de pieţele de capital. Şi pieţele de acţiuni au momente de veşti neaşteptate, sunt supuse la crahuri, dar acestea sunt foarte rare. În pieţele de mărfuri, mini-crahuri sau mini explozii de preţuri se întâmplă mult mai des decât în piaţa de capital. Tendinţa majoră - pentru un investitor care ştie să îşi gestioneze riscul, adică să intre cu un procent mic din portofoliu - poate să fie una predominant ascendentă, aceasta este opinia noastră.

Singurul asterisc pe care îl putem menţiona ar fi ca economia globală să reintre într-o perioadă de mare recesiune, caz în care toate mărfurile ar fi foarte vulnerabile şi în special petrolul.

Reporter: Puteţi detalia?

Claudiu Cazacu: Dacă vorbim despre petrol, acesta a fost susţinut şi mai are încă susţinere de la nedumeririle legate de Iran - va fi sau nu un conflict militar. Am văzut cât de vulnerabil este preţul petrolului la acest aspect.

Reporter: A reacţionat preţul petrolului la toate declaraţiile din partea Israelului şi SUA referitoare la un posibil conflict militar?

Claudiu Cazacu: A reacţionat, dar este interesant că trendul era deja instalat pe baza unor rapoarte care anticipau aceste declaraţii. Afirmaţiile recente au avut un impact marginal descrescător. Piaţa a reacţionat foarte puternic atunci când s-a vorbit despre acele încăierări între poliţie şi protestatari, fiindcă, până la urmă, pe toată lumea afectează o depreciere dramatică a monedei naţionale. În acel moment a părut că regimul Ahmadinejad se clatină. Dacă regimul Ahmadinejad s-ar clătina, atunci toate sancţiunile împotriva Iranului ar fi aproape de sfârşit. Petrolul s-a depreciat puternic în acea perioadă. Acum, lucrurile încep să redevină riscante, iar situaţia este pe muchie de cuţit acolo. Din punctul nostru de vedere, Iranul poate să continue cu programul său (n.r. nuclear). Pe de o parte, anunţă că ar fi dispus la negocieri, dar pe de altă parte, este, conform unor estimări, la o jumătate de an - un an de zile până la obţinerea unui combustibil nuclear.

Şi atunci, ca o interpretare personală, credem că această situaţie tensionată poate să mai dureze o vreme şi numai dacă vom avea o nemulţumire populară masivă, o rebeliune, abia atunci vom putea spune că vom reuşi să trecem peste acest hop care ţine petrolul foarte sus.

Dacă este disipată problema legată de Iran, probabil că ar trebui să avem o scădere de cel puţin zece dolari, deci cam 10%, dacă nu mai mare pentru preţul petrolului.

Reporter: Cel puţin în România, ambasadorul Iranului a transmis asigurări că nu încape vorba de un conflict militar. Astfel de "semnale" din partea Iranului au vreo influenţă pe pieţe?

Claudiu Cazacu: Aşa se întâmplă întotdeauna până când se întâmplă. Întotdeauna declaraţiile vor fi în felul acesta. Până la urmă, avem o flotă care s-a mişcat în zona strâmtorii Ormuz. Iranienii sunt pregătiţi să acţioneze. Dar care este de fapt problema în cazul unui conflict? În cazul unui conflict, s-a bloca transferul petrolului prin acea strâmtoare, adică s-ar bloca aproximativ un sfert din traficul maritim de petrol şi ar fi o mare problemă pentru piaţa mondială. Am putea avea un salt de 30% poate chiar mai mare al cotaţiei. Faptul că s-a mutat o flotă în zonă înseamnă că riscul este real şi din punctul nostru de vedere este un risc foarte mare, dacă se ajunge la un conflict militar.

Reporter: Care va fi influenţa alegerilor din Statele Unite?

Claudiu Cazacu: Intră în acest joc şi rezultatul alegerilor din Statele Unite. Avem administraţia Obama, care este mult mai calmă pe acest subiect, şi avem o posibilă administraţie Romney, care spune că este cazul să trecem la acţiune. Dacă alegerile vor fi câştigate de Romney, este posibil ca undeva în primăvară cel târziu să avem acest conflict, să avem un atac preventiv asupra Iranului, să avem o blocadă care ar afecta economia globală. Pe de o parte sunt pieţele, iar pe de alta sunt economiile reale.

Economia reală nu ar fi extrem de puternic afectată dacă ar fi un conflict scurt, să spunem, de câteva săptămâni. Problema ar fi dacă acest eveniment s-ar prelungi.

Însă pentru cei care sunt prezenţi în piaţă, ar fi o oportunitate de câştig sau un risc de pierdere.

Ar fi o perioadă foarte interesantă pentru investitori, pentru că la noi se tranzacţionează în marjă. Pe petrol, marja este de 3%, ceea ce înseamnă că o creştere de 30% înseamnă o amplificare a capitalului de zece ori.

Deocamdată, din punctul nostru de vedere, nu există riscuri pe termen foarte scurt, nici pentru o calmare a situaţiei, nici pentru război. Dacă este ales Mitt Romney, şi până atunci nu avem o răstunare internă a lui Ahmadinejad, atunci riscurile pentru un război cresc puternic.

Iar petrolul, chiar dacă nu avem acest conflict, probabil că nu va cunoaşte o scădere, noi am estimat pentru anul viitor un minim spre 90 de dolari pe baril, fiindcă avem această politică a Fed care va continua să injecteze bani în piaţă. Dacă s-ar opri această injecţie de lichiditate, probabil petrolul ar scădea, economia reală ar fi frânată, dar probabil că acest lucru nu se va petrece.

Reporter: Care sunt influenţele conflictului Turcia-Siria?

Claudiu Cazacu: Conflictul Turcia-Siria are în primul rând o influenţă pe piaţa de capital turcă, care este o piaţă destul de importantă şi de lichidă - una dintre cele mai mari din regiune. Dar, pentru că românii cred că nu prea investesc pe piaţa de capital din Turcia, ne interesează impactul asupra petrolului.

Este un impact de creştere a preţului petrolului. De ce? Pentru că Siria este un producător de petrol, dar unul mic. Însă există întotdeauna posibilitatea de expansiune a conflictului. Ştim că în Irak avem nişte comunităţi kurde. Este o situaţie dificilă între Turcia, Siria şi comunităţile kurde din nordul Irakului. Şi întotdeauna când se vorbeşte despre un conflict avem acest risc de intervenţie militară, ceea ce ar opri producţia de petrol. În ultima vreme, Irakul a început să-şi revină destul de puternic la nivel de producţie. Dincolo de aceşti factori geopolitici, dacă punem într-un context pe termen mult mai lung, petrolul mai are ceva potenţial de creştere, dar la un moment dat, pe termen lung, se va plafona şi va începe să scadă fiindcă producţia este în creştere, inclusiv în Statele Unite. Deci, la nivel macro, nu credem că petrolul va mai avea acea tendinţă masivă de apreciere cum a avut în ultima vreme. Se apropie de un moment de inflexiune, dar până atunci mai avem.

Reporter: Pe clienţii dumneavoas­tră din România, ce îi interesează cel mai mult?

Claudiu Cazacu: Euro/USD îi interesează în proporţii uriaşe: trei sferturi din volumul de tranzacţionare. Piaţa Forex, în general, îi interesează, şi reprezintă cam 85% din volumele noastre. Urmează indici pe pieţele de de acţiuni - indicii din Germania şi Statele Unite. Şi, apoi, aur şi petrol, într-o măsură ceva mai mică.

Am avut o creştere a volumelor pe EURO/ RON, când am avut criza politică din vară, dar acum lucrurile s-au liniştit. EURO/ RON nu este o pereche foarte tranzacţionată. Asta este diferenţă faţă de ceea ce se întâmplă la celelalte sucursale ale noastre din alte ţări. În Polonia, de exemplu, Euro-Zlot este foarte intens tranzacţionat. La noi, perechea Euro/Ron nu mi-a intrat în Top şapte. Probabil că la nivel de an, volumele sunt undeva în jur de 1% din total.

Este adevărat că perechea EURO/RON este mai puţin volatilă. S-a impregnat ideea asta că leul este destul de stabil, ceea ce nu este întru totul adevărat, pentru că în ultima vreme am avut fluctuaţii destul de importante chiar şi de la o zi la alta.

Noi avem un spread, o diferenţă între "bid" şi "ask", de 55 de pips (puncte), şi fluctuaţiile zilnice depăşesc 100 de pips.

Însă este ancorat adânc în conştiinţa noastră faptul că EURO/RON nu prea se mişcă.

Reporter: În perioada de criză politică a existat şi percepţia că BNR vrea să dea un semnal, luându-şi mâna de pe curs.

Claudiu Cazacu: Într-un fel putem spune şi asta, dar cred că a fost mai ales faptul că BNR nu se putea opune. Până la urmă a fost şi o ches­tiune de alegere, dar şi o chestiune logică. Nu are rost să consumi rezerve foarte mari să te opui unei pieţe care clar are nevoie de supapă, fiindcă nu ştii ce se întâmplă. Dacă criza se adânceşte, îţi epuizezi rezerva şi pierzi credibilitatea internaţională şi după aceea, în viitor, când chiar ai nevoie să aperi moneda, nu mai ai cu ce.

Aceasta a fost şi linia pe care a sugerat-o FMI, a spus că BNR ar trebui să se ocupe cu restrângerea volatilităţii, dar să nu se opună tendinţelor fundamentale din piaţă.

Reporter: Deşi clienţii XTB spuneţi că nu tranzacţionează foarte mult Euro/Ron, cred că pe majoritatea ne interesează foarte mult evoluţia cursului.

Claudiu Cazacu: Da, pe majoritatea românilor îi interesează, numai că nu trec la fapte, adică nu tranzacţionează.

Reporter: Da, dar au credite, plătesc facturi în euro... Ce previziuni aveţi pentru finalul anului şi pentru 2013?

Claudiu Cazacu: Sunt expuşi pe piaţă oricum. Pentru finalul anului, există riscul să depăşim vechile maxime istorice, să mergem în zona 4,65 - 4,70 (lei/euro). Anul viitor însă, trebuie să ţinem seama şi de factori locali şi de factori externi. Probabil vom avea şi perioade de relaxare, undeva spre 4,40. Probabil că vom intra într-un nou interval de consolidare, între 4,40 şi puţin peste 4,70, să zicem 4,40 - 4,75, aceasta este estimarea noastră.

Cred că în perioada sărbătorilor vom avea o perioadă de linişte, dar în lunile următoare estimez că vom merge către 4,65-4,70 lei/euro. După aceea, cred că tendinţa va fi una de depreciere foarte uşoară pentru leu. Cu fluctuaţii, poate cu anumite impulsuri speculative, în cazul în care avem evenimente în Grecia. Dar, dincolo de acestea, tendinţa de depreciere va fi probabil ţinută sub control.

Reporter: Aveţi şi instrumente mai "exotice" în ofertă?

Claudiu Cazacu: Avem certificate pe emisii de carbon, care reprezintă costul celor care îşi doresc să polueze. Ele sunt tranzacţionate pe o piaţă futures şi noi le oferim clienţilor. Este un instrument care este strâns corelat cu activitatea economică. A căzut puternic după criza financiară pentru că şi nevoia de a produce şi a de a consuma aceste certificate a fost restrânsă. Este un indicator al tendinţelor din economia gloabă.

Apoi, poate cu aromă "exotică" sunt instrumentele pe cafea şi cacao.

Personal, ne place foarte mult să urmărim aceste instrumente. Dar sunt foarte interesante şi tehnic.

De exemplu, cacao a avut un episod de creştere explozivă anul trecut, pe seama unor probleme pe Coasta de Fildeş. Acele probleme au fost rezolvate, cacao este acum la cotaţii destul de reduse, dar pe termen lung poate fi interesantă din nou, adică se apropie de o zonă în care poate deveni o investiţie atractivă.

Reporter: Cum vedeţi piaţa locală de capital?

Claudiu Cazacu: Ne-am dori să vedem mai multă activitate la BVB. Spre exemplu, în Polonia, un avantaj este că mare parte a populaţiei a luat deja contact cu Bursa şi pieţele financiare nu mai sunt un teritoriu virgin sau, mai mult, un teritoriu în care se pot întâmpla tot felul de lucruri ciudate. La noi, piaţa de capital a atras foarte mare interes tocmai când era pe creştere şi tocmai când lumea trebuia să fie foarte precaută. Acum, când suntem la niveluri destul de coborâte, fundamental, interesul este extrem de scăzut. Aşa se întâmplă, în general, şi pe piaţele importante, dar totuşi, decalajele la noi sunt extrem de mari.

În 2006-2007, aveam o euforie totală, iar acum interesul este foarte scăzut.

Cred că, dacă pe termen scurt ar fi ceva loc pentru consolidare, în mod normal, dacă nu comitem nici noi greşeli majore, privind politica fis­cală, păstrarea şi captarea încrederii investitorilor străini, ar fi loc să avem un an bun pentru piaţa de capital. Dacă indicele BET este undeva la 5000 de puncte, estimăm că ar putea ajunge la 6000 de puncte, în 2013. În bună parte, aceasta ţine de noi. Au o influenţă şi condiţiile externe, dar este nevoie ca noi să creăm un cadru stabil şi să avem cel puţin două listări, care ar atrage publicul.

Cred că ar fi nevoie de o campanie bine pusă la punct pentru ca să existe o participare largă, ca cetăţeanul de rând să fie atras şi să simtă că participă la profit şi la riscurile aferente unei companii importante şi viabile, cum ar fi Nuclearelectrica sau Romgaz. Atunci s-ar populariza deţinerea de acţiuni, participarea la bursă, s-ar dezvolta şi piaţa de capital şi s-ar atrage şi capital străin, care într-un final s-ar orienta şi către alte acţiuni din piaţă.

Pentru aceasta ar trebui să menţinem în primul rând finanţele publice, să nu dăm drumul la cheltuieli, care ulterior să nu se reflecte în creşterea economică. Apoi trebuie să transmitem un mesaj clar investitorilor că este avem un mediu stabil.

Trebuie depăşit impactul mai puţin favorabil al privatizării "Oltchim" şi al problemelor legate de administrarea FP. Este o problemă destul de importantă faptul că Franklin Templeton conduce de câţiva ani de zile Fondul Proprietatea, emite acte juridice şi după aceea se pune problema dacă are sau nu dreptul de a fi administrator. Se creează nişte implicaţii juridice destul de complicate.

Probabil că şi acestea vor fi depăşite, însă este nevoie de timp.

Dar trebuie să aducem mesaje pozitive, un buget bine controlat, politici clare, transparenţă şi noi listări.

Reporter: Vedeţi surprize pe vreun emitent în viitorul apropiat?

Claudiu Cazacu: Sunt multe lucruri care pot să genereze surprize, cum ar fi de exemplu bătălia din interiorul SIF-urilor.

Petrom considerăm că este o companie destul de solidă şi care şi-a dezvoltat un proiect energetic major, are rezerve de gaze descoperite în Marea Neagră şi continuă explorările.

Mai există companii de talie medie şi mică destul de puţin urmărite. După părerea noastră, sectoarele de agricultură, de energie şi transporturi pot fi demne de urmărit. Dar întreaga piaţă ar avea potenţial, dacă ne respectăm liniile despre care am discutat.

Evident, sunt şi factori pe care nu îi putem controla ce ţin de criza datoriei suverane din Europa. Dar aici, tendinţa generală este ca Europa să se adune pentru un răspuns la criză şi asta înseamnă o uniune mai strânsă şi paşi pentru o uniune bancară, care deja se fac, şi paşi pentru o uniune fis­cală, şi credem că se va merge chiar spre o uniune politică.

Reporter: Sunteţi "euro-optimist".

Claudiu Cazacu: Pe termen lung, sunt foarte euro-optimist. Aceasta este direcţia.

Reporter: Nu vedeţi vreun exit din Zona Euro?

Claudiu Cazacu: Cazul Greciei este unul special. În afară de Grecia, despre care putem discuta, nu văd ca altă ţară să iasă din Uniune, poate doar o ţară foarte mică. Nu văd ca o ţară importantă să părăsească Uniunea.

Reporter: Dar nu excludeţi ieşirea Greciei.

Claudiu Cazacu: Nu exclud ca Grecia să iasă. Din punctul nostru de vedere, există o posibilitate în acest sens. Până la urmă, pentru Grecia există două soluţii: fie se va face o nouă restructurare a datoriei - la nivelul actual, datoria nu poate fi susţinută, asta este limpede pentru toată lumea, doar că nu se acceptă acest moment-, fie părăseşte uniunea.

Poziţia noastră, de multă vreme, este că trebuiau puse nişte bariere ca, în cazul în care se ia o decizie dură în legătură cu Grecia, să nu avem un efect de contagiune pentru Spania şi Italia. Când aceste bariere vor fi puse în acţiune, va exista o decizie foarte dură, fie va fi ştearsă o bună parte din datorie, dar grecii se angajează că de acum înainte vor duce o politică de austeritate extrem de dură, fie Grecia iese din zona euro. Şansele sunt aproape egale pentru cele două scenarii. În orice caz, este o chestiune de câteva luni până vom avea o rezolvare adevărată a acestei situaţii, într-un sens sau în altul. Grecia ar putea să iasă din uniunea monetară, numai în momentul în care pieţele vor fi convinse că nu trebuie să înceapă să parieze ulterior pe ieşirea Italiei, Spaniei şi aşa mai departe, şi că se va merge înainte cu proiectul european.