Producătorii şi traderii autohtoni de grâu şi porumb ar avea de câştigat de pe urma creşterii preţului celor două cereale cu 20% în acest an, pe fondul unei eventuale escaladări a conflictului din Ucraina, susţine Claudiu Cazacu, analist şef XTB România. Cei afectaţi negativ vor fi, însă, consumatorii din ţara noastră, care ar urma să suporte preţuri în creştere cu 5-10% pentru produsele finale, arată domnia sa.
"În termeni relativi, preţul porumbului ar putea rezista mai bine, chiar şi fără turbulenţe în Ucraina. Într-un scenariu de conflict militar acut, oferta locală nu va fi, însă, suficientă pentru a izola ţara noastră de creşterea preţurilor", a explicat Claudiu Cazacu.
Traderii nu sunt de aceeaşi părere, arătându-se mai rezervaţi în comparaţie cu aceste estimări. Piaţa cerealelor este influenţată direct de bursele de referinţă din lume şi indirect de conflictele regionale, cum este cel din Ucraina, este de părere directorul comercial al traderului de cereale Brise Group, Eduard Zaharia.
"Dacă media şi analiştii continuă, însă, cu astfel de previziuni, nu este exclus să fim chiar martorii unor scăderi de preţ pe piaţa cerealelor", ne-a declarat domnia sa, subliniind că este foarte dificil să faci previziuni în ceea ce priveşte evoluţia preţului cerealelor. "Cred că ar putea exista creşteri de preţ temporare ale cerealelor, dacă porturile din Ucraina ar fi blocate, sau dacă, influenţaţi de analişti, producătorii îşi vor păstra cerealele în depozite pe o perioadă mai îndelungată", afirmă reprezentantul Brise Group.
Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), consideră că în spatele oricărei estimări privind preţul cerealelor se ascund interesele analiştilor. "Este greu de crezut că o escaladare a conflictului armat va duce la disparaţia recoltelor ucrainene de cereale, astfel încât preţul să crească foarte mult", subliniază domnia sa.
Conform oficialului ANEIR, escaladarea conflictului rămâne de nedorit din cauza potenţialului de a perturba pieţele economice, dar scenariile privind proporţiile şi măsura în care acesta poate afecta comerţul cu cereale nu au cum să fie foarte exacte. Mihai Ionescu ne-a mai precizat: "Sigur că ţara noastră, ca net exportator de cereale, ar avea de câştigat de pe urma creşterii preţurilor, dar mai important cred că este să avem o piaţă a cerealelor echilibrată, cu preţuri normale fără fluctuaţii exagerate, care pot, în timp, scădea chiar apetitul producătorilor pentru cultivarea cerealelor".
Anul acesta ar putea aduce o producţie naţională de grâu de 6,7 - 6,9 milioane de tone, uşor peste media multi-anuală, dar sub recolta foarte bună a anului trecut de 7,4 milioane de tone, conform datelor organizaţiei traderilor europeni - Cocereal. Dintre acestea, livrările în străinătate ar fi de 3,3 milioane de tone, arată organizaţia Cocereal. Producţia de porumb ar urma să scadă la 8,8 milioane tone, de la 10,2 milioane anul trecut, potrivit sursei citate.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale (MADR) precizează că suprafaţa însămânţată cu culturi agricole în această primăvară este de peste 2,74 milioane hectare din totalul programat de circa 5 milioane de hectare. De asemenea, în toamna lui 2013 au fost însămânţate 2,87 de milioane hectare cu culturi agricole, din care cu grâu, secară şi triticale circa 2,12 milioane hectare, cu orz - 272.688 hectare, orzoaică - 86.646 hectare şi rapiţă - 383.551 hectare.
Preţul grâului şi porumbului ar putea creşte semnificativ nu doar din cauza reducerii ofertei de grâu şi porumb din Ucraina pe fondul escaladării conflictului cu Rusia privind Peninsula Crimeea, ci şi a posibilelor sancţiuni care ar fi impuse Rusiei, în condiţiile în care cele două state sunt printre cei mai mari exportatori de grâu la nivel mondial, susţine Claudiu Cazacu. Analizând posibilele scenarii de evoluţii ale conflictului ucrainean, domnia sa consideră că o escaladare militară a conflictului, ducând la înfruntări între forţele armate ale Kievului şi Moscovei ar zdrobi barierele preţului grâului, conducând la avansuri de 10-15%. Scumpirile ar fi şi mai accentuate dacă NATO ar interveni în conflict, putând induce aprecieri de peste 20%, conform aceleaşi surse.
Rusia şi Ucraina domină regiunea din punctul de vedere al grâului, cu exporturi estimate în 2014-2015 de 17,8, respectiv 7,8 milioane de tone. Spre comparaţie, Uniunea Europeană, cel mai mare producător mondial, va avea o producţie de 132 milioane tone şi exporturi de 22,9 milioane tone. Grâul ucrainean şi cel rus au devenit cu atât mai importante cu cât comerţul internaţional e estimat de USDA (Ministerul Agriculturii din SUA) la aproape 160 milioane de tone, un nivel record, cu 50% peste cel de acum 10 ani. Împreună, exporturile de grâu din cele două state au reprezentat 17% din totalul de exporturi în sezonul 2013-2014.
Totodată, porumbul exportat de Ucraina a avut o pondere de 16,1% din totalul exporturilor globale în sezonul 2013-2014, faţă de 6,17% pentru grâu.