Piaţa cerealelor, puternic influenţată de evenimentele din Ucraina primăvara trecută, s-a înscris treptat pe o tendinţă de normalizare a preţurilor, grâul şi porumbul revenind, atât pe bursa din Chicago cât şi pe cea din Paris, la niveluri apropiate de cele din februarie anul trecut, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe burse internaţionale, conform unui comunicat remis redacţiei.
Potrivit comunicatului, recent, prelungirea acordului de export de grâne prin Marea Neagră cu 60 de zile a susţinut secvenţa descendentă a cotaţiilor.
Preţurile mai mici la produsul final vin în condiţiile unor costuri ridicate sau disponibilităţi reduse ale îngrăşămintelor. Adăugând impactul cantităţilor redirecţionate spre piaţa europeană dinspre Ucraina, situaţia a atras nemulţumirea profundă a agricultorilor români şi polonezi. Aceştia, prin vocea unor asociaţii de profil sau chiar a premierului polonez, consideră că despăgubirile propuse iniţial de CE ar subestima, pentru grâu, de 10-20 de ori pierderile suferite, arată sursa.
Pe de altă parte, la nivel global, precipitaţiile abundente din Australia susţin al treilea an consecutiv record al producţiei de grâu, estimat la 39,2 milioane de tone, plus 7,7% faţă de anul anterior. SUA s-au confruntat cu dificultăţi în transportul porumbului din cauza nivelului scăzut al fluviului Mississippi. Asia, unde cerealele din Marea Neagră au cedat locul celor din Australia, în urma dificultăţilor logistice, de inspecţie şi de finanţare, era în căutarea unei alternative la porumbul devenit, astfel, mai scump.
În februarie, unele exporturi din regiunea Mării Negre au fost reluate, iar preţurile din regiune au redevenit competitive faţă de cele australiene. Totuşi, rămân frâne (finanţarea, în special) în calea apetitului pentru grâu de origine rusă sau ucraineană. România, aflată pe poziţia a doua în UE la exportul de grâu al sezonului 22/23, cu 2,77 milioane de tone, în urma Franţei care a exportat 8,69 milioane de tone până pe 19 martie, potrivit Comisiei Europene, ar putea avea un sezon 2023/24 mai dificil, din cauza costurilor cu energia şi a secetei, se precizează în comunicat.
În Europa, seceta pune probleme în diferite regiuni, mai severe în Spania, unele regiuni din Italia şi Portugalia, dar vizibile şi în Franţa, România, Bulgaria. Vremea va fi un factor cheie în producţia agricolă a acestui an, iar importanţa sa continuă să crească, odată cu riscul unor perioade neobişnuite prelungite.
Piaţa grâului şi a porumbului au tresărit miercuri în urma informaţiilor postate de Bloomberg despre ieşirea de pe piaţa de export dinspre Rusia a traderului Viterra.Traderul, este pe locul 4, cu 2,1 milioane de tone livrate între iulie 22 şi februarie 23. Cargill, care a tranzacţionat 1,4 milioane de tone, pe locul 6 în topul acestui sezon e aşteptat să oprească din iulie doar exporturile achiziţionate direct, nu şi pe cele preluate de la alte firme, arată sursa.
Grâul a avansat cu până la 3,5% în interiorul şedinţei, însă spre închidere a menţinut un salt de doar 0,71% la Chicago, iar porumbul de 0,54%. Este probabil ca activele să fie preluate de entităţi ruse, iar efectul final asupra cantităţilor exportate nu poate fi cuantificat cu precizie, depinzând de rutele de transport asociate cu pieţele disponibile în sezonul următor. Deşi nu se află sub sancţiuni, livrările de cereale dinspre Rusia pot întâmpina dificultăţi în condiţiile în care bănci şi entităţi publice sunt sancţionate de către Occident.
Competiţia puternică pentru exporturi şi oferta globală ridicată de grâu, estimată de IGC (International Grains Council) la 801 milioane de tone în 22/23 faţă de sezonul anterior au pus presiune pe preţuri.
În sezonul următor, 23/24, producţia totală de grâu, estimată la 787 milioane de tone, ar urma să genereze o scădere a stocurilor de 7 milioane de tone la finele sezonului. Pe de altă parte, este foarte devreme pentru evaluări de precizie, iar tabloul se poate schimba cu uşurinţă, continuă comunicatul.
Având în vedere riscurile asociate vremii, în special în privinţa precipitaţiilor, nivelul actual al preţurilor grâului şi presiunile la nivel de costuri ale fermierilor - deşi diminuate faţă de vârfurile anului trecut - balanţa riscurilor ar putea favoriza în următoarea jumătate de an fluctuaţii de preţ asimetrice, cu un potenţial profilat mai degrabă în zona superioară decât cea inferioară intervalului lunii martie pentru grâu şi porumb.