Claudiu Cazacu, XTB România: "Apropierea toamnei nu aduce suficient optimism pentru starea economiei, inclusiv în România"

Separarea între optimiştii care văd evitarea recesiunii în SUA şi tabăra opusă devine mai pronunţată. Inflaţia în scădere şi posibilitatea unui vârf al dobânzilor îi încurajează pe cei dintâi. Pe de altă parte, persistenţa inflaţiei la cote peste cele obişnuite în deceniul anterior, consumarea rezervelor de cash şi restrângerea disponibilităţii creditului îi pun în gardă pe ceilalţi. În România, politicile fiscale sunt determinante pentru cum va arăta economia începând din toamnă.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, şocul furnizat de agenţia de rating Fitch prin coborârea ratingului suveran al SUA s-a dovedit a fi unul minor. Dar această penalizare a continuat cu decizia Moody's prin care zece bănci americane şi-au văzut calificativele ajustate. Alte instituţii financiare, chiar mai cunoscute, printre care State Street sau US Bancorp, sunt trecute pe lista de observaţie. Prin urmare, în sesiunea de marţi, bursele au reacţionat printr-o scădere de 0,4% pentru S&P500 şi de 0,8% pentru Nasdaq 100.

"În estimarea noastră, partida e încă în desfăşurare, cu surprize pozitive dinspre datele pentru trimestrul în curs, dar cu o posibilă frânare mai aspră decât anticipează, în medie, pieţele în trimestrele următoare. Totodată, spectrul recesiunii încă persistă", subliniază analistul.

În zona Euro, BCE a dus dobânzile la vârful istoric (3,75% la depozite, 4,25% rata principală de refinanţare) şi a preferat să păstreze opţiunile deschise. În economia reală, Germania abia a reuşit să evite o nouă scădere în trimestrul al doilea, iar Franţa a surprins cu o creştere de 0,5%, susţinută de exporturi. Spania a beneficiat de o cerere externă ridicată, inclusiv dinspre turiştii nerăbdători, sosiţi mai devreme, şi a postat un salt de 0,4%. Motorul german a cedat primul loc celui franco-spaniol, propulsând PIB-ul cu 0,3% între aprilie şi iunie, peste aşteptările de 0,2%, faţă de trimestrul întâi.

Prea multe semnale mixte pentru relaxare

Inflaţia este în scădere, ajungând la 5,3%, jumătate din vârful din octombrie anul trecut, iar trendul ar putea continua, însă BCE nu are libertatea de a opera curând tăieri de dobândă. Un barometru al aşteptărilor de inflaţie pe termen lung (peste 5 ani, pentru o perioadă de încă 5 ani) a ajuns la 2,66%, cel mai înalt nivel de după 2010.

"Dacă până acum profitabilitatea companiilor s-a menţinut ridicată, povara inflaţiei se vede totuşi în erodarea puterii de cumpărare, salariile începând să fie sub presiune. Depăşirea inerţiei impune o abordare cel puţin de expectativă din partea BCE, însă noi majorări de dobânzi nu sunt de neimaginat", precizează Claudiu Cazacu.

Nevoile de finanţare în sectorul public au fost aduse în prim-plan de surpriza din Italia: taxarea suplimentară a băncilor ar putea aduce miliarde de euuro la bugetul ţării. Însă măsura dă fiori acţionarilor care înţeleg că multiplii de evaluare trebuie ajustaţi şi că riscul repetării măsurilor în Italia sau în alte ţări a crescut.

În plus, preţul petrolului Brent se menţine în zona de vârf a acestui an, în condiţiile în care ne îndreptăm spre un nou sezon rece, deşi pare greu de imaginat privind la termometru acum. Astfel, persistă riscuri în privinţa preţului energiei şi gazelor naturale, deşi pieţele se arată în prezent relaxate cu nivelul stocurilor. Aceasta în condiţiile în care industria deja se află în zona de contracţie.

Exporturile Chinei au scăzut, în medie, cu 14,5% în iulie, dar cele spre SUA s-au contractat cu 23,1%, iar cele spre UE - cu 20,6%. Potrivit consultantului XTB România, dacă segmentul de servicii nu ar fi preluat sarcina susţinerii economiei, am fi înregistrat probabil deja o contracţie în Europa.

Toamna poate aduce provocări noi în România

În România, BNR a menţinut rata de dobândă la 7%, menţionând trendul de scădere a inflaţiei, dar avertizând, în acelaşi timp, asupra riscurilor şi incertitudinii politicilor fiscale. "Toamna ar putea aduce o creştere modestă a economiei. Dar, la revenirea din vacanţe, pot apărea semnale precum încetinirea sectorului de construcţii şi perioade grele pentru industrie în ţări europene cu relaţii comerciale strânse cu România", subliniază Claudiu Cazacu.

În partea plină a paharului regăsim o reducere uşoară a deficitului comercial şi un cost al energiei care a rămas scăzut. Beneficiile sale sunt limitate, însă, de incertitudinea privind cererea viitoare şi stabilitatea preţurilor la energie înaintea unui nou sezon rece. Astfel, se poate anticipa o anumită reţinere în industrie, în perioada următoare.

Potrivit consultantului XTB România, o politică bugetară mai strânsă şi majorarea fiscalităţii ar urma să restrângă suplimentar spaţiul de expansiune al economiei, în timp ce politica monetară are şanse de a deveni mai relaxată, mai degrabă, anul viitor. Astfel, toamna şi iarna ar putea însemna noi provocări pentru mediul economic local, în ton cu cel european, în căutarea unor noi echilibre pe pieţe diferite: a bunurilor de larg consum, a muncii, bursieră, imobiliară.