CNIPMMR: Antreprenorii solicită eliminarea "taxei pe soare" adoptată de Guvern

Taxarea prosumatorilor prevăzută de ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern în 29 noiembrie reprezintă o greşeală ce trebuie corectată rapid au afirmat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi Răzvan Nivolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC), ieri, cu prilejul semnării unui protocol de colaborare între cele două organizaţii.

"Nu poţi să impozitezi viitorul, nu poţi să impozitezi investiţiile pe care le faci cu banii tăi şi nu poţi să vorbeşti de taxe şi impozite într-un domeniu care în acest moment aşteaptă salvarea şi alte tipuri de abordări. Dincolo de reacţiile actualului ministru al energiei şi ale reprezentanţilor PSD, nu am văzut nicio urmare cu privire la nemulţumirea exprimată de prosumatori şi de mediul de afaceri, nicio ordonanţă de urgenţă care să corecteze textul iniţial. Până la urmă rămâne OUG adoptată în 29 noiembrie. Noi solicităm corectarea ordonanţei. Directiva europeană nu prevede impunerea de noi taxe, astfel încât nici măcar nu era oportun din partea Guvernului să includă în actul normativ adoptat vreo referinţă la aceste taxe. Este un mesaj dat nu numai de IMM-urile din România care caută cu disperare independenţa energetică, ci este un mesaj dat şi de investitorii privaţi, de potenţialii investitori în surse de energie regenerabilă", a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

"Vorbim de cel mai dinamic sector din energie în acest moment, sectorul prosumatorilor. În ultimii doi ani, aproape 250 milioane euro însemnând o capacitate instalată de aproape 250 MW, reprezintă investiţii realizate prin eforturile IMM-urilor şi ale populaţiei. Cel mai mare investitor în sectorul energetic românesc, peste multinaţionale, peste companiile de stat, au fost IMM-urile şi populaţia în sectorul de producţie de energie electrică. 250 milioane euro, 250 MW în ultimii doi ani. Pe fondul creşterii preţurilor, oamenii, companiile au decis să îşi ia soarta în propriile mâini şi au construit capacităţi proprii de producţie a energiei. Statul ar trebui să încurajeze şi să respecte acest trend. Sub nicio formă România nu îşi poate permite să oprească acest trend, deoarece riscăm în 2025-2026, când Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă va fi oprită timp de trei-patru ani pentru modernizare, să devenim cea mai dependentă ţară din centrul şi estul Europei pe importul de energie. Avem IMM-uri şi populaţie care în aceşti ani au contribuit ca acest lucru să nu se întâmple. Să fie clar: nu există obligaţie de la Bruxelles să se introducă vreo taxă. Directiva europeană, de fapt, restricţionează introducerea de taxe şi le permite doar în trei situaţii. Doar le permite; nu le solicită, nu le încurajează. Noi ar fi trebuit să ignorăm acel articol din directiva europeană. Transpunerea unei directive europene nu înseamnă doar traducerea unui text, ci trebuie să înţelegi direcţia indicată de legiuitorul european. Dacă nu va apărea o ordonanţă de urgenţă rectificativă, mă aştept - şi vom face eforturi în acest sens în perioada următoare - ca aceste prevederi să fie eliminate din actul normativ atunci când Parlamentul va adopta legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă din 29 noiembrie", a spus Răzvan Nicolescu, preşedintele AECCSC .

Domnia sa a precizat că IMM-urile şi populaţia trebuie să fie încurajate în dezvotarea capacităţilor de producţie fotovoltaice.

"Avem 10 sau 12 miliarde euro în Fondul de Modernizare, iar o parte din aceşti bani ar putea fi folosiţi în această direcţie. (...) Vă daţi seama în ce situaţie eram dacă măcar 5 miliarde euro din acest fond ar fi fost deja investiţi în ţara noastră? 5 miliarde euro din Fondul de Modernizare, care, dacă s-ar fi adăugat încă 5 miliarde euro din altă sursă de finanţare(cofinanţare), ar fi însemnat 12.000 sau 13000 MW -capacităţi fotovoltaice instalate în ţara noastră. Adică am fi ajuns din nou la capacitatea de producţie energetică pe care am avut-o instalată în ţara noastră, de peste 20.000 MW. Dar nu cheltuim de ani de zile banii din Fondul de Modernizare", a arătat Răzvan Nicolescu.

Referitor la suma respectivă, Florin Jianu a spus: "Din păcate aceşti bani zac în conturile Băncii Europene de Investiţii, iar în acest moment nu avem niciun euro investit în economia reală pentru IMM-uri şi pentru populaţie. Noi am cerut premierului asumarea unui calendar clar în privinţa implementării sumelor din Fondul de Modernizare, pentru că prin intermediul banilor respectivi se poate moderniza tot ceea ce înseamnă energie în ţara noastră. Avem aceşti bani, există resurse, dar nu sunt măsuri din partea Ministerului Energiei pentru implementarea proiectelor pe care le au IMM-urile pentru a deveni independente din punct de vedere energetic. Adaug faptul că sumele alocate din Fondul de Modernizare nu intră în deficitul bugetar, fapt pe care îl caută orice guvern. E ideal să cheltuieşti 12 miliarde euro fără ca acest lucru să intre în deficit".

Preşedintele CNIPMMR a spus că nimeni nu împiedică ministerele cu atribuţii în cheltuirea fondurilor europene să pună sumele respective în programele derulate şi să încurajeze companiile şi cetăţenii să dezvolte noi capacităţi de producţie a energiei din surse regenerabile.

În ceea ce priveşte protocolul încheiat de CNIPMMR şi AECCSC, scopul lui este realizarea unei tranziţii energetice inteligente, care să nu afecteze competitivitatea economică şi să nu pună probleme în privinţa aprovizionării. Protocolul va urmări menţinerea în ţara noastră a unei creşteri economice sustenabile, cu foarte puţine emisii de noxe, aşa cum de altfel se întâmplă şi acum când ţara noastră se situează, potrivit informaţiilor prezentate de Răzvan Nicolescu, în top 5 la nivel global în privinţa indicatorilor creşterii economice raportaţi la emisiile de noxe, iar această clasare onorabilă se datorează mediului priviat din România, potrivit expertului în energie.