CNIPMMR: Internaţionalizarea firmelor româneşti, în stand-by în anul 2021

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) este nemulţumit de blocarea de către Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, a programului de export al României, au afirmat reprezentanţii acestuia, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc ieri.

Reprezentanţii antreprenorilor din ţara noastră consideră că ministrul Economiei trebuia să vină cu un set de soluţii pentru remedierea deficienţelor constatate şi nu să stopeze alocarea bugetară, ba chiar să îşi asume pentru acest an o scădere drastică a sumei destinată internaţionalizării firmelor din ţara noastră, de la 42 de milioane euro la un milion de euro.

Conform informaţiilor furnizate de Sterică Fudulea, secretar general al CNIPMMR, programele pentru susţinerea comerţului exterior sunt cele asumate şi prin actualul program de guvernare: programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români - PINT şi programul pentru promovare la export - PPE.

"PINT a fost aprobat prin OUG 8/2017 şi a fost iniţial valabil până la 31 decembrie 2020. Prin aprobarea Regulamentului UE nr. 972/2020, valabilitatea PINT poate fi extinsă până la 31 decembrie 2023. Guvernul României, odată cu lansarea Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, şi Consiliul Concurenţei au transmis în cursul anului trecut recomandarea prelungirii valabilităţii măsurilor de sprijin în domeniul ajutoarelor de stat. Astfel că actualul ministru, Claudiu Năsui, ar fi trebuit să aprobe, prin ordonanţă de urgenţă, în ultima şedinţă de guvern din 2020, prelungirea valabilităţii PINT până la 31 decembrie 2023. Din păcate, actul normativ respectiv nu a fost pe ordinea de zi a şedinţei din 30 decembrie 2020, iar acum ar trebui reluată toată procedura de avizare în vederea elaborării unui nou proiect de ordonanţă de urgenţă, fapt care ar dura câteva luni, ceea ce ne determină să spunem că acest program nu se va mai aplica în cursul anului 2021", a declarat Sterică Fudulea, secretarul general al CNIPMMR.

În esenţă acest program a fost gândit în 2017 pentru stimularea companiilor care ar dori să realizeze primii paşi spre export, prin participarea individuală la târguri şi/sau misiuni economice, programul având iniţial un grant de maxim 10.000 euro/companie care ar fi trebuit să reprezinte maxim 90% din proiectul de finanţare din care s-ar fi decontat participarea la târguri/misiuni, realizarea unui site bilingv sau chiar studii despre o anumită piaţă nouă de export sau plata unor cursuri de pregatire pentru export. În 2018 a fost modificată modalitatea de sprijin prin acordarea unor plaţi de maxim 25.000 lei/târg sau 10.000 lei/misiune economică prin decontare ulterioară, plafonul nefiind niciodată depăşit în aceşti ani.

"Astăzi am putea spune că a fost închis definitiv acest program, chiar dacă în programul de guvernare se prevedea şi acceptarea în cadrul acestui program şi a beneficiarilor care aplicau pentru participarea la evenimente virtuale", a precizat reprezentantul CNIPMMR.

Referitor la PPE, acesta se derulează conform OUG 120/2002, HG 296/2007, HG 486/2004, Ordinul 1043/2007 şi Ordinul 3641/2020.

În HG 296/2007 se arăta că suma alocată de la bugetul de stat, anual, Ministerului Economiei şi Comerţului va fi utilizată pentru acoperirea, parţială sau totală, a cheltuielilor necesare aplicării Programului de Promovare a Exportului (PPE), care cuprinde următoarele acţiuni:

a) participarea la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate, conform programului elaborat anual de Ministerul Economiei şi Comerţului;

b) organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate;

c) realizarea de studii de piaţă şi pe produse, inclusiv pentru obiective complexe;

d) realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general, pe pieţe de interes pentru exportul românesc;

e) realizarea unui portal de informaţii de comerţ exterior, pe baze concurenţiale, cu suportarea integrală a cheltuielilor, inclusiv a celor de administrare, din fonduri bugetare;

f) susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în ţările de reşedinţă de către birourile consilierului economic ale Ministerului Economiei şi Comerţului;

g) finanţarea unor categorii de cheltuieli pentru organizarea în România a acţiunilor de promovare a exportului, la care participă firme străine, potenţial importatoare de bunuri şi servicii româneşti.

"În ultimii ani însă au fost aplicate doar prevederile aliniatului a) şi sporadic prevederile aliniatului b), deşi toate aceste măsuri ar fi trebuit sa fie aplicabile simultan. Conform procedurilor, forma finala a PPE aprobat de către Ministerul Economiei în colaborare cu Consiliul de Export trebuia cuprinsă la începutul anului în Programul Anual al Achiziţiilor Publice (PAAP ) în vederea desfăşurării procedurilor de achiziţie. Astfel că, deşi PPE a fost aprobat în luna decembrie (de fosta conducere), la începutul anului 2021 domnul ministru Claudiu Năsui a solicitat scoaterea totală a PPE din PAAP pentru a fi aprobat de către domnia sa, fără nici o motivare, solicitând de altfel suma ridicolă de un milion lei pentru susţinerea exportului în anul 2021. În esenţă, a închis definitiv orice formă de sprijin pentru exportatorii români. Constatăm că, în urma acestor acţiuni ale domnului ministru Nasui, sunt încălcate prevederile programului de guvernare, dar şi legislaţia în vigoare referitoare la susţinerea exportului", a menţionat secretarul general al CNIPMMR.

El consideră că actualul ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului area aceeaşi atitudine ca guvernul Cioloş, în 2016, în timpul căruia s-a ratat participarea la cel mai mare târg pentru produse din industria alimentară - SIAL Paris, producătorii români fiind nevoiţi să-şi amenajeze singuri unele standuri.

Sterică Fudulea a mai arătat că toate cheltuielile privind participarea la un eveniment internaţional sunt mai ridicate atunci când contractele sunt semnate cu maximum 30 de zile înainte, dacă nu chiar cu o zi înainte.

"De exemplu, la târgul de la Koln statul român rezervă maximum 1000 metri pătraţi spre deosebire de Grecia care are 2000 metri pătraţi, spaţiu pe care grecii îl plătesc cu un an înainte. Noi facem contractul cu maximum 30 de zile înainte de participarea la eveniment şi, în aceste condiţii, este normal ca bugetul alocat să se majoreze considerabil", a afirmat secretarul general al CNIPMMR.

În consecinţă, antreprenorii români solicită realizarea diferenţiată a măsurilor de export pentru companii. Astfel, participarea individuală a companiilor se va face prin intermediul PINT, dar printr-un concurs de proiecte prin care sunt susţinuţi şi îndrumaţi către export (cofinanţare 10%). Participarea sectorială se va adresa tuturor structurilir asociative care să fie în competiţie în ceea ce înseamnă participarea la târguri şi expoziţii, printr-o grilă bazată pe categoriile de produse exportate şi zonele în care ar participa companiile(cofinanţare 30%). În privinţa participării cu pavilion naţional la cele 14 evenimente de acest gen care au loc anual, CNIPMMR propune ca statul să fie cel care organizează participarea la aceste târguri sau expoziţii( cofinantare 50%), iar selecţia evenimentelor să poată să fie modificată periodic în funcţie de numărul de participanţi/zonă/produse.

Amintim că ministrul Claudiu Năsui a oprit recent programul de internaţionalizare a firmelor româneşti considerând că de el beneficiau doar anumite companii, precum şi organizatorii deplasărilor internaţionale.