CNIPMMR: "Noul program de guvernare modifică semnificativ politicile fiscale"

Noul program de guvernare al PSD modifică semnificativ politicile fiscale, prorogă aplicarea multor măsuri din programul anterior şi pune o mare presiune asupra mediului de afaceri, consideră Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), într-un comunicat de presă trimis Redacţiei.

Reprezentanţii CNIPMMR susţin că impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale.

Ei arată: "De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în preţurile produsului final şi poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelalte state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor. În plus, România riscă şi declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afaceri, raportat la dispoziţiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor".

De asemenea, CNIPMMR consideră că impozitul pe venitul global (care înlocuieşte impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) şi declaraţiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcină administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili (rezultată din completarea şi înregistrarea declaraţiilor, dar şi din plata impozitului, recunoscându-se explicit în noul Program de Guvernare că abia "în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacţionării cu instituţiile statului, dar şi de cetăţeni în general, se va reduce"), dar şi o creştere semnificativă a cheltuielilor birocratice şi administrative publice (cheltuieli materiale şi de personal rezultate din înregistrarea declaraţiilor, stabilirea impozitului, evidenţă, încasare plată/compensare, control etc), în condiţiile în care, nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului, în contextul în care "veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite" de impozit.

"Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în România", motivează Consiliul.

Reprezentanţii întreprinzătorilor menţionează că modificarea legislaţiei fiscale privind colectarea TVA, programul de guvernare prevăzând că "De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia", implică modificarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.

De asemenea, noul program prevede, conform CNIPMMR, creşterea fiscalităţii, prin majorarea contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial de lucru, instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei şi a taxei : suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei (fără precizarea categoriilor de produse), modificări privind pilonul 2 (privat) de pensii, CAS-ul putându-se plăti "la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligaţia de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat", impozitul specific suplimentar privind profiturile obţinute din extracţia de resurse naturale şi neprelucrate în România.

"Având în vedere că pe data de 29.06.2017 nu sunt elaborate încă proiectele de acte normative pentru modificarea Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală corespunzătoare noilor politici fiscale, nefiind derulate nici consultări cu partenerii sociali, termenele de implementare a măsurilor respective din noul Program de Guvernare (01.09.2017, finalul anului 2017, respectiv 01.01.2018) încalcă principiile fiscalităţii, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor «prin lege, care intra în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I», precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure «stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii», «pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii»", precizează CNIPMMR, care subliniază faptul că principiile stabilităţii legislative şi predictibilităţii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiţii, luând măsuri vizând veniturile şi cheltuielile pe cel puţin 3 - 5 ani şi luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

Comunicatul semnalează şi faptul că noul Program de Guvernare prorogă aplicarea multor măsuri din Programul de Guvernare anterior, ca de exemplu amânarea cu un an a termenului de adoptare a Codului Economic, până cel târziu la 1 iulie 2018, în condiţiile în care în Programul de Guvernare anterior urma să fie dezbătut în primul trimestru al anului 2017, trebuia să intre în dezbatere parlamentară din aprilie 2017 şi să intre în vigoare cel târziu de la 1 iulie 2017.

CNIPMMR reiterează că pentru elaborarea Codului Economic este strict necesară implicarea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Alte amânări menţionate sunt: amânarea cu un an a termenului de reducere a TVA la 18% (1 ianuarie 2019, în loc de 1 ianuarie 2018) şi amânarea cu un an a termenului de plată a tuturor taxelor online (la 1 ianuarie 2019 să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online, în loc de 1 ianuarie 2018).

CNIPMMR aminteşte că noul Program de Guvernare prevede un număr de douăsprezece măsuri ce vizează IMM, cea mai mare parte având ca termen de implementare 2017, dar susţine necesitatea unor acţiuni administrative, legislative şi bugetare care să asigure efectiva lor aplicabilitate, în calendarul stabilit.

De asemenea, reprezentanţii întreprinzătorilor spun că noul Program de Guvernare pune o mare presiune asupra mediului de afaceri, prin creşterea semnificativă a salariului minim, măsurile severe pentru societăţile cu pierderi şi cu cifra de afaceri nulă, interdicţiile în cazul falimentului şi extinderea domeniului de aplicare a procedurilor de executare fiscală.

Sursa citată precizează: "Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, salariul minim vizând toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate din România. Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicaţii la nivel macroeconomic şi fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceştia".

Potrivit CNIPMMR, noul Program de guvernare prevede obiective ambiţioase pentru absorbţia fondurilor europene, dar şi obiective ambiţioase pentru mediul de afaceri care trebuie realizate, printre care menţionează extinderea ariei de acţiune pentru IMM-uri a CEC, înfiinţarea Băncii de Dezvoltare şi Investiţii, simplificarea procedurilor pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent, alocarea cu prioritate a ajutoarelor de stat în domenii precum turismul, cinematografie, construcţiile, industria agro-alimentară şi agricultura în cuantum de cel puţin 90% din valoarea proiectelor etc.

Nu în ultimul rând, CNIPMMR atrage atenţia că o serie de măsuri necesită prudenţă şi analize de impact economic, fiscal şi bugetar, precum înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FDSI) şi a Fondului Naţional de Dezvoltare (FND).