Partenerii sociali din România solicită crearea unui Fond de rezilienţă dedicat acestui segment, cu o alocare bugetară de 100 de milioane de euro, prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), informează Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), potrivit Agerpres.
Aceştia susţin că înfiinţarea unui astfel de Fond ar trebui introdusă în prevederile Pilonului V al PNRR.
"În forma actuală a PNRR, inexplicabil pentru noi, dialogul social este inclus în cadrul Pilonul V Sănătate şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, la punctul V.5 Reforma administraţiei publice, salarizarea unitară, dialog social şi creşterea eficienţei justiţiei cu un buget total propus de 148 milioane de euro. În acelaşi timp, tot în actuala formă a PNRR, la punctul V.6 Fondul de rezilienţă a societăţii civilie, pentru întărirea capacităţii instituţionale a organizaţiilor societăţii civile, ca parteneri de dialog ai statului, este propusă alocarea unui buget de 100 milioane de euro. Angajamentul partenerilor sociali pentru dezvoltarea dialogului social, care duce la creşterea economică şi asigurarea păcii sociale. Recomandările de ţară prevăd necesitatea consolidării capacităţii partenerilor sociali în vederea participării la dezvoltarea şi implementarea de politici şi proiecte publice", precizează Consiliul IMM-urilor.
În viziunea reprezentanţilor CNIPMMR, reformele necesare a fi realizate se referă, printre altele, la: definirea unui mecanism bipartit eficient care să fundamenteze stabilirea nivelului salariului minim pe economie, redefinirea sectoarelor de activitate, astfel încât acestea să corespundă realităţilor economice şi industriale ale României, reforma Comitetelor sectoriale, actualizarea standardelor ocupaţionale, actualizarea legislaţiei incidente relaţiilor de muncă cu scopul de răspunde noilor schimbări din piaţa muncii, evaluarea şi monitorizarea funcţionării dialogului social, menţinerea propunerii privind operaţionalizarea Consiliului Economic şi Social, inclusă deja în actualul PNRR, în vederea digitalizării şi creşterii capacităţii instituţionale.
De asemenea, se are în vedere reprezentarea la nivel teritorial şi sectorial a peste 220 de organizaţii patronale membre, în cadrul celor cinci confederaţii patronale reprezentative la nivel naţional, care au ca scop reprezentarea intereselor mediului de afaceri, respectiv existenţa a peste 270 de structuri sindicale, în cadrul celor cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional, care au ca scop reprezentarea intereselor lucrătorilor.
O altă reformă vizează ca peste 1.300 de persoane să reprezinte interesele organizaţiilor patronale şi sindicale în cadrul structurilor de dialog social la nivel central şi teritorial, precum şi în cadrul Consiliului Economic şi Social şi a organismelor tripartite.
Pe segmentul patronal, CNIPMMR este membru în SMEUnited, Concordia este membră în BusinessEurope.
Totodată, pe parte sindicală, Blocul Naţional Sindical, CNS Cartel Alfa, CNSLR-Frăţia şi CSDR sunt membrii ai Confederaţiei Europene a Sindicatelor (ETUC), iar Confederaţia Sindicală Naţională Meridian este membră a Confederaţiei Europene a Sindicatelor Independente (CESI), potrivit Agerpres.