COFACE 2022: Tensiunile sociale se vor intensifica pe fondul creşterii presiunilor socio-economice

În timp ce sursele incertitudinii economice sunt numeroase, în rândurile lor ar putea fi adăugate şi noi tulburări politice. De câţiva ani, riscul politic este o temă recurentă, luând diferite forme: populism în creştere, frământări sociale, conflicte, terorism şi protecţionism, conform unui comunicat remis redacţiei. Noul peisaj geopolitic prefaţat de acţiunile Rusiei ar putea ridica din nou riscuri în alte puncte globale de interes. În plus, presiunile preţurilor, în special asupra bunurilor de bază, continuă să alimenteze tensiuni adăungându-se celor generate de criza economică şi de sănătate declanşate de pandemie.

În acest context, Coface comunică rezultatele privind indicele de fragilitate socială şi politică axtualizat. Chiar dacă a scăzut de la nivelul record atins anul trecut, indicele sugerează un mediu de risc ridicat. Şi, în timp ce accentul se mută în mod natural către riscurile de tensiuni în ţările emergente, economiile avansate nu vor fi ferite de această creştere a problemelor sociale.

Potrivit sursei citate, în ciuda apariţiei presiunilor inflaţioniste, redresarea post-pandemică a determinat o îmbunătăţire a condiţiilor socio-economice după criza de sănătate. Astfel, în timp ce indicatorul de fragilitate socială şi politică s-a deteriorat în 145 din cele 160 de ţări analizate de Coface în 2021, 140 de ţări au obţinut un scor îmbunătăţit în acest an. Cu toate acestea, scorul ar trebui pus în perspectivă: în ciuda scăderii, indicele mediu general rămâne cu un punct procentual peste nivelurile pre-pandemie şi 2/3 dintre ţările analizate au un scor mai mare decât acum doi ani. Aceste date confirmă efectul catalizator al pandemiei de Covid asupra riscului politic şi sugerează că presiunile în creştere ale costului vieţii au depăşit rapid riscurile generate de pandemie.

Clasamentul scorurilor pentru indicele de fragilitate politică şi socială rămâne dominat de Iran (81,6%). Suferinţa economică, care a stârnit deja proteste în 2017 şi 2019, continuă să alimenteze rezistenţa împotriva regimului. De la mijlocul lunii septembrie, protestele declanşate de moartea lui Mahsa Amine, arestată de poliţia morală, au ilustrat încă o dată fragilitatea contextului iranian. "Podiumul" indicatorului Coface este completat, încă din 2017, de Siria (78,0%) şi Sudan (76,5%).

Cea mai mare creştere a nivelului de risc se referă la Myanmar (59,9%), care rămâne într-o stare de tulburări semnificative de la lovitura de stat din februarie 2021. Afganistan, unde talibanii şi-au recăpătat puterea după retragerea trupelor americane, şi Guineea care se luptă cu incertitudinea în urma unei lovituri de stat, se numără şi ele printre ţările care au înregistrat o creştere a indicilor. Belarus, Serbia şi Egipt au fost evaluate cu scoruri mai mari. În cele din urmă, Turcia este, de asemenea, atent monitorizată, deoarece politica sa economică destul de heterodoxă continuă să alimenteze o inflaţie record, subliniază sursa citată.

Cea mai explozivă tensiune civilă va avea loc probabil acolo unde sfera disidenţei este redusă şi capacitatea de a proteja oamenii de creşterea costurilor de trai este limitată. Răspunsul bugetar la criza sănătăţii a erodat, de fapt, în mare măsură spaţiul politic al guvernelor, în special în ţările cu venituri medii şi mici, limitând astfel capacitatea de a răspunde noilor tensiuni socio-economice. Prin urmare, accentul se pune pe ţările emergente ale căror finanţe publice sunt în dificultate, cum ar fi Kenya, Bolivia, Tunisia şi Egipt.

Cu toate acestea, ţările avansate, începând cu cele din Europa, nu sunt ferite de riscuri. În timp ce guvernele europene au făcut anunţuri menite să protejeze gospodăriile de inflaţie, populaţiile simt deja impactul acesteia. În Marea Britanie, de exemplu, pe lângă oboseala cauzată de pandemie, scandalurile politice şi provocările economice majore sugerează că toleranţa faţă de guvern va fi probabil foarte limitată. Nemulţumirea populaţiilor Europei se manifestă atât în stradă, cât şi în urne. Înrăutăţirea contextului socio-economic dă un nou impuls aşa-ziselor partide "antisistem" din întreaga Europă, de exemplu victoria Fratelli d'Italia sau descoperirea democraţilor naţional-populişti din Suedia.

În timp ce preocupările sociale în rândurile ţărilor avansate sunt cele mai puternice în Europa, Statele Unite (35,1%) au cel mai mare scor al indicatorului de fragilitate politică şi socială în această categorie. Ţara rămâne divizată în multe aspecte, pe măsură ce alegerile intermediare din noiembrie se apropie. Problemele economice sunt o preocupare majoră pentru alegători, iar protestele muncitorilor care cer salarii mai mari şi condiţii de muncă mai bune sunt o dovadă în acest sens. Dezbaterile privind dreptul la avort au adus în discuţie şi protecţia drepturilor şi procesul de numire a judecătorilor la Curtea Supremă.

În cele din urmă, răsturnările geopolitice declanşate de invazia Ucrainei de către Rusia au stârnit îngrijorarea că tensiunile ar putea escalada în conflict, în special în Eurasia. Confruntările dintre Tadjikistan şi Kârgâzstan de la jumătatea lunii septembrie fac parte din acest context. Creşterea tensiunilor dintre Turcia şi Grecia este, de asemenea, o sursă de îngrijorare. În Asia de Est, lansările de rachete nord-coreene sunt o dovadă a fragilităţii securităţii din regiune. La acestea se adaugă preocupările tot mai mari privind Taiwanul. Prin urmare, prudenţa rămâne la ordinea zilei când vine vorba de riscul de conflict: incertitudinea şi anxietatea vor continua să se manifeste, se mai arată în comunicat.