COFACE: Impactul Brexit asupra României este limitat pe termen scurt

Impactul Brexit asupra României este limitat pe termen scurt în ceea ce priveşte mediul de afaceri, relaţiile comerciale şi bilaterale directe cu Marea Britanie fiind limitate, se arată într-o analiză realizată de Coface România.

"În primul rând, din punct de vedere macroeconomic, relaţiile bilaterale directe între România şi UK sunt limitate. Exporturile orientate către UK pe parcursul anului 2015 au fost de 2,4 miliarde de euro, reprezentând 4,4% din totalul exporturilor şi doar 1,5% din PIB, în timp ce ponderea importurilor din UK a fost de 2,5% din totalul importurilor, ajungând la 1,6 miliarde de euro în anul 2015", se arată în analiza Coface.

Potrivit documentului citat, tranzacţiile financiare directe au fost restrânse, în condiţiile în care investiţiile străine directe provenite din Marea Britanie au reprezentat 2,5% din totalul ISD în anul 2014, în timp ce sectorul financiar este foarte puţin expus către deţineri de capital direct din Marea Britanie.

Astfel, prin scăderea contribuţiei UK la bugetul Uniunii Europene, sursele de finanţare prin fonduri europene devin mai limitate. Oricum, relativ la situaţia ţărilor din UE, România nu a exploatat eficient aceste resurse, în condiţiile în care gradul de absorbţie a fost unul oricum moderat.

Din înregistrările oficiale la Ministerul de Finanţe şi Registrul Comerţului a rezultat un număr de 1.094 de companii locale care au acţionari cu sediul social în UK. Acestea reprezintă doar 0,3% din totalul companiilor active din România, dar generează aproximativ 2,2% din totalul cifrei de afaceri a tuturor companiilor înregistrate în România.

"354 dintre companii nu au înregistrat nicio activitate pe parcursul anului 2015, în condiţiile în care nivelul cifrei de afaceri a fost zero, în timp ce încă 248 de companii au raportat un nivel al veniturilor sub 100.000 euro. Astfel, rămân doar 492 de companii cu venituri peste 100.000 euro în anul 2015, înregistrând o medie a cifrei de afaceri în acel an de aproximativ 11 milioane euro. Durata medie de viaţă a acestor companii este de 8 ani, în condiţiile în care doar 152 dintre acestea au fost înregistrate în ultimii trei ani şi doar 128 de firme au fost înregistrate în perioada 1990 - 2000. Anul în care investitorii din UK au înregistrat cele mai multe companii noi în România este 2007, respectiv anul aderării în UE, nivel comparabil cu întreaga perioadă 2008 - 2010, când volumul a scăzut considerabil din cauza efectelor crizei financiare. Cele mai multe companii sunt concentrate în sectoarele de prestări servicii (17%), tranzacţii imobiliare (16%), construcţii (13%), comerţ cu ridicata şi distribuţie (10%) şi IT (8%)", menţionează sursa citată.

Potrivit Coface, structura de capital a firmelor locale cu acţionariat în Marea Britanie este mai bună decât media înregistrată la nivel naţional.

"Astfel, companiile deţinute de către investitori din UK înregistrează o îndatorare medie de 70%, comparativ cu media naţională de aproape 78%. În ciuda acestui fapt, nivelul mediu de eficienţă al acestor companii este foarte scăzut, în condiţiile în care profitabilitatea totală este negativă. Astfel, companiile locale, deţinute de către investitori care provin din UK, au înregistrat în anul 2015 o pierdere consolidată de 60 milioane lei. Această situaţie, corelată cu un grad de îndatorare (finanţări atrase de la bănci, furnizori, stat şi entităţi afiliate) sub media înregistrată la nivel naţional, implică faptul că firmele respective care au înregistrat pierderi au fost susţinute de către acţionari prin capitalizarea acestora. În contextul incertitudinilor în creştere cauzate de Brexit, investitorii care provin din UK probabil nu vor mai putea aloca fonduri suplimentare pentru finanţarea companiilor locale, în condiţiile în care acestea din urmă înregistrează pierderi. În acest context, aceste companii vor trebui să treacă printr-un proces de restructurare, iar sectoarele care înregistrează cele mai mari pierderi şi vor fi cel mai mult afectate de acest proces sunt (considerăm doar companiile deţinute de către investitorii din UK): construcţii (-38%), industria extractivă (-30%), agricultura (-24%), industria alimentară şi a băuturilor (-24%), tranzacţii imobiliare (-19%) şi comerţul cu amănuntul (-18%). Sectoarele menţionate generează un număr total de aproximativ 6.300 de locuri de muncă, concentrate în 406 companii", se mai spune în document.

Acesta precizează că la polul opus sunt companii locale foarte profitabile deţinute de investitorii din UK, sectoarele cu cel mai ridicat nivel de profitabilitate fiind transporturile (17%), industria metalurgică (9%) şi fabricarea produselor chimice (6%).

"Investitorii din UK deţin în mod direct doar 1.094 de companii locale, din care doar 492 de firme cu venituri peste 100.000 euro în anul 2015. Deoarece ponderea veniturilor acestor companii în totalul înregistrat la nivel naţional nu este decât de 2%, eventuale probleme ale acestor firme nu pot cauza un efect sistemic în rândul economiei private. În schimb, putem vorbi despre anumite riscuri izolate. Astfel, deşi aceste companii au un grad acceptabil de capitalizare de 30%, 7 din 10 înregistrează pierderi, iar rezultatul net consolidat la nivel de eşantion este negativ. În acest context, dar şi pe fondul incertitudinilor alimentate de către decizia Brexit, investitorii care provin din UK probabil nu vor mai putea aloca fonduri suplimentare pentru finanţarea companiilor locale, în condiţiile în care acestea din urma înregistrează pierderi. Astfel, companiile respective vor fi nevoite să se eficientizeze prin măsuri de restructurare în vederea creşterii competitivităţii", a declarat Iancu Guda, director servicii, Coface România.