English
Vezi aici documentul Comisiei Europene
Au început să iasă la iveală noi întreruperi de plăţi de la Comisia Europeană şi suspiciuni de fraudă în proiectele europene derulate de România, scrie HotNews, care a obţinut un document confidenţial al Comisiei. Acesta descrie modul în care unele firme fac înţelegeri ascunse pe banii europeni destinaţi României, "la umbra" incapacităţii de control a unor autorităţi publice româneşti.
În POSDRU, Comisia Europeană a refuzat momentan să plătească României 460 de milioane de euro, cerând Ministerului Fondurilor Europene să reverifice cheltuielile certificate în proiectele europene şi să elimine potenţialele erori. În Programul de Competitivitate economică, Comisia a întrerupt plăţile pe axa care finanţează proiectele de IT şi comunicaţii, după ce a găsit indicatori de fraudă la unele achiziţii publice.
În 17 decembrie 2014, Comisia Europeană a întrerupt plăţile de fonduri UE către România pe axa prioritară 3 - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii (TIC) din cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), gestionat direct de Autoritatea de Management care se află în subordinea Ministerului Fondurilor Europene (MFE) din februarie 2014.
"Programul Operaţional pentru Competitivitate a fost întrerupt pe 17 decembrie 2014, iar un răspuns a fost primit de la Autoritatea de management pe 24 februarie 2015. Serviciile Comisiei analizează în prezent răspunsul şi vor informa statul membru privind evaluarea lor, la timpul potrivit", a declarat, miercuri seară, pentru HotNews, Sophie Dupin de Saint-Cyr, purtătoare de cuvât a CE, pentru politici regionale.
Practic, în axa 3 a POS CCE, nici Comisia Europeană nu mai trimite bani României, nici ţara nu mai cere bani de la Bruxelles în contul cheltuielilor făcute în proiectele europene.
În tot acest timp, Guvernul se vede nevoit să asigure, din împrumuturi temporare din Trezoreria Statului, plăţile interne către beneficiarii care au derulat proiecte europene şi au făcut cheltuieli.
Într-o scrisoare transmisă în 23 decembrie 2014, directorul Direcţiei Generale Politică Regională (DG REGIO) a CE, Walter Deffaa, îl înştiinţa pe ambasadorul Mihnea Motoc, şeful Reprezentanţei Permanente a României pe lângă instituţiile europene, în legătură cu o serie întreagă de nereguli găsite de auditorii de la Bruxelles la programul românesc de creştere a competitivităţii economice pe bani de la UE.
În 24-28 noiembrie, când premierul Victor Ponta şi guvernul său încercau să-şi revină după lovitură primită la alegerile prezidenţiale, nişte funcţionari de la Bruxelles controlau discret, la Bucureşti, cheltuirea banilor europeni în Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.
Două instituţii româneşti erau "călcate" de controale: Autoritatea de Management pentru POS CCE, de la Ministerul Fondurilor Europene, şi Organismul Intermediar pentru Axa III a POS CCE, din subordinea Ministerului pentru Societatea Informaţională.
Oamenii de la Bruxelles au luat la bani mărunţi cheltuieli declarate în anul 2014, efectuate de diferiţi beneficiari - printre care şi universităţi - care au derulat proiecte europene, se arată în scrisoarea obţinută de HotNews.ro.
"Activitatea de audit a identificat dovezi care sugerează mai multe încălcări ale directivei privind achiziţiile publice, în special pentru operaţiunile efectuate în Axa prioritară 3 - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii pentru sectoarele public şi privat, domeniul major de intervenţie 2 - pentru utilizarea eficientă a serviciilor publice electronice", le scrie Comisia Europeană autorităţilor române.
Printre neregulile găsite la achiziţiile publice controlate se numără şi înţelegerile secrete între firmele ofertante şi companiile care au elaborat documentaţia şi cerinţele tehnice impuse ofertanţilor la achiziţiile publice din proiecte europene.
"Autoritatea de management trebuie să analizeze orice conflict de interese între companiile implicate în elaborarea şi pregătirea cerinţelor tehnice şi / sau documentaţiei de atribuire pentru toate contractele în axa prioritară 3 - domeniul major de intervenţie 2 - şi participanţii la procedura de atribuire. Ofertele primite de la ofertantul câştigător care respectă deplin nivelul înalt şi complexitatea cerinţelor tehnice, şi numărul redus de clarificări în comparaţie cu ceilalţi ofertanţi în timpul etapei de evaluare reprezintă dovezi care sugerează cazuri de coluziune (înţelegeri secrete - n.r.), aşa cum sunt descrise în documentul de lucru al Comisiei privind indicatorii de fraudă. În cazul în care este identificată o suspiciune de fraudă, trebuie să se ia măsuri corespunzătoare", se arată în scrisoarea CE către autorităţile române.
Auditorii europeni au găsit la 10 contracte semnate în urma unor achiziţii publice "crierii discriminatorii şi disproporţionate în stadiul depunerii ofertelor" de către firmele ofertante, fără să li se permită acestora "demonstrarea experienţei şi capacităţii relevante prin mijloace echivalente".
Manevre suspecte au fost descoperite şi la achiziţia unor platforme de învăţare electronică - e-learning pentru nişte şcoli.
"Vizită la faţă locului a relevat faptul că o platformă de e-learning nu a fost folosită cu adevărat. Beneficiarul şi reprezentantul tehnic al contractantului nu au fost în măsură să furnizeze, pe loc, log files (fişiere jurnal - n.r.) sau data base records (evidenţele bazei de date), pentru a demonstra traficul pe platformă. Funcţionarea reală a proiectelor trebuie să fie investigată în continuare", se arată în scrisoarea obţinută de HotNews.
"Existenţa a două platforme de e-learning în aceleaşi şcoli sau universităţi este o dovadă care să sugereze nereguli legate de eligibilitatea cheltuielilor", mai spune CE.
Toate aceste situaţii suspecte au apărut "la adăpostul" unor deficienţe la Autoritatea de Management a POS CCE din subordinea Ministerului Fondurilor Europene, care trebuia să facă verificări.
"Autoritatea de management nu a identificat niciuna dintre aceste nereguli multiple, prin verificările sale de management. Prin urmare, există dovezi care sugerează o deficienţă semnificativă în funcţionarea sistemului de management şi control în raport cu cerinţă-cheie 4 (autoritate de management - verificaride management)", conchide Comisia Europeană.
Oficialii europeni au constatat că AM POS CCE avea doar 6 funcţionari, iar Organismul intermediar avea doar 2 angajaţi care făceau verificări de management la achiziţiile publice efectuate de beneficiarii care derulau proiecte europene în program.
Astfel, auditul CE a constatat "imposibilitatea autorităţii de management şi a organismului intermediar de a efectua verificările de management adecvate asupra procedurii de licitaţie".
Cele două instituţii subordonate Ministerului Fondurilor Europene, respectv Ministerului Comunicaţiilor nu puteau să verifice "dacă într-adevăr cerinţele tehnice sunt proporţionale, iar motivele de excludere sunt justificate" şi nici dacă cerinţele tehnice sunt îndeplinite de către ofertantul câştigător, la licitaţiile publice derulate de beneficiari.
Prin scrisoarea de la Bruxeles, Comisia cere AM POS CCE să facă verificări şi să aplice corecţii financiare beneficiarilor la care s-au găsit nereguli în derularea achiziţiilor publice.
De asemenea, AM POS CCE trebuie să facă o analiză profundă a motivelor pentru care anumite firme ofertante au casigat licitaţii în proiectele europene pe POS CCE, iar alte firme au fost respinse.
Prin scrisoare, Comisia a informat autorităţile române că întrerupe plăţile până când executivul european "are asigurarea că autorităţile române au luat măsurile potrivite". Potrivit Regulamentului nr. 1083/2006, întreruperea se face pe o perioadă de 6 luni.
În finalul scrisorii, Comisia Europeană ameninţă autorităţile române că, în lipsa unor măsuri corectoare eficiente, va trece la o măsură de sancţionare superioară - procedura de suspendare a axei 3 a POS CCE, care se face pe perioada nedeterminată.
"Comisia îşi rezervă dreptul să iniţieze, unde va fi cazul, o procedura de suspendare potrivit Articolului 92 al Regulamentului nr. 1083/2006, în cursul căreia autorităţilor române li se va da pe deplin ocazia de a fi ascultate privind deficienţele identificate de Comisie".
Conform regulamentului citat, Comisia suspendă plăţile de bani europeni către statul membru în 3 cazuri: dacă "există o neregularitate gravă" a sistemului de gestiune sau de control al programului, sau dacă cheltuielile indicate într-o declaraţie de cheltuieli certificată sunt legate de o neregularitate gravă care nu a fost corectată, ori dacă statul membru în cauza şi-a încălcat obligaţiile de verificare şi control a cheltuirii banilor europeni.
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, şi ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, au fost prezenţi, joi, la o conferinţă organizată la Bucureşti, fiind chestionaţi de HotNews în legătură cu măsurile luate de autorităţile române în urmă constatărilor auditului european.
Creţu a confirmat că există suspiciuni legate de unele proiecte din axa 3 POS CCE şi că ar putea urmă corecţii financiare asupra beneiciarilor care au derulat proiecte cu abateri.
"Tot ceea ce pot să vă spun este că în general în toate statele membre atunci când există suspiciuni se întrerup plăţile. Până la clarificarea situaţiei, avem un raport de audit al auditului naţional, în baza căruia la sfârşitul lunii martie se vor lua decizii în legătură cu ridicarea acestei suspendări sau altor suspendări. Este o practică curentă în toate statele membre de întrerupere a plăţilor, efectuarea de corecţii financiare", a răspuns Corina Creţu, prezenţa la Conferinţă "Oportunităţi de finanţare pentru IMM", organizată de Euractiv.ro şi Reprezentanţa CE în România.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
