Comisia Europeană propune mecanisme mai stricte pentru controlul graniţelor

Comisia Europeană (CE) a adoptat, marţi, noi măsuri pentru protejarea graniţelor UE, în centrul cărora se află crearea unui organism de control al graniţelor şi pază de coastă şi o revizuire a Codului Schengen, în vederea unui control mai strict la frontierele externe ale Uniunii.

Propunerile vor ajuta la mai buna gestionare a crizei migraţiei, sporind securitatea internă a UE, şi protejează principiul liberei circulaţii, conform comunicatului de presă al Comisiei.

Vicepreşedintele Executivului de la Bruxelles, Frans Timmermans, a evidenţiat faptul că, în acest context, responsabilitatea gestionării frontierelor externe este una colectivă. "Criza ne-a relevat slăbiciunile şi carenţele din sistemul menit să asigure că standardele europene sunt respectate", precizează comunicatul.

La rândul său, comisarul european pentru Migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a spus: "Provocările securitare şi din domeniul migraţiei nu cunosc graniţe, motiv pentru care se cere o abordare europeană".

Noua organizaţie de apărare a frontierelor are un rol principal în supraveghere şi combaterea terorismului, prin centrul său de monitorizare şi analiză a riscului, precum şi dreptul de a interveni, la cererea statelor membre, prin operaţiuni concertate şi intervenţii frontaliere rapide. Agenţia va putea, de asemenea, să trimită ofiţeri de legătură în ţări terţe, care pot desfăşura operaţiuni pe teritoriul acestora, potrivit comunicatului citat.

Oficialii europeni au mai decis introducerea controalelor sistematice obligatorii ale cetăţenilor Uniunii Europene atât la intrarea, cât şi la ieşirea din spaţiul comunitar.

În urma amendamentelor aduse Codului Schengen, acesta rămâne armonizat cu principiul liberei circulaţii.

Conform unor informaţii date publicităţii săptămâna trecută, de ziarul Der Spiegel, experţi europeni pe politică internă şi oficiali ai Cancelariei din Berlin consideră că problema migranţilor ar avea ca urmare crearea unui "Mini-Schengen". O asemenea zonă nu include Grecia, care şi-a dovedit incapacitatea de a asigura impermeabilitatea frontierelor, sau statele estice care au refuzat cotele de refugiaţi. Într-o discuţie cu guvernatorul Bavariei, cancelarul Angela Merkel ar fi afirmat că se poate ajunge la acţiunea ultima ratio, de a închide graniţele. Manfred Weber, membrul Partidului Popular European de centru-dreapta, consideră dispariţia spaţiului Schengen "eşecul unei întregi generaţii de oameni politici", mai precizează Der Spiegel.

În strânsă legătură cu aceste evoluţii, un reportaj publicat de Daily Mail pe 10 decembrie arăta că premierul David Cameron a atras atenţia asupra faptului că problema refugiaţilor ar putea crea ostilitate faţă de Uniunea Europeană în opinia publică britanică. Declaraţia prim-ministrului a fost făcută în contextul unei discuţii cu omologul său de la Varşovia, în care oficialul de la Londra a cerut ca Polonia să reducă ajutoarele pentru migranţi. Cameron a început un proces de recalibrare a relaţiei cu Bruxelles, înainte de referendumul ce se va desfăşura în 2017 cu privire la rămânerea Marii Britanii în UE.

Oficialul român prezent la întrunirea de marţi a Consiliului Afaceri Generale, George Ciamba, şi-a exprimat susţinerea pentru controlul mai strict la frontiera externă a comunităţii şi a subliniat importanţa menţinerii integrităţii Spaţiului Schengen, potrivit unui comunicat de presă al Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti.