COMISIA EUROPEANĂ/ RAPORTUL DE ŢARĂ PE 2016 PENTRU ROMÂNIA: "Legea dării în plată în forma actuală va avea implicaţii asupra întregii economii"

Comisia Europeană (CE) a publicat ieri analiza sa anuală privind provocările economice şi sociale cu care se confruntă statele membre ale UE, aşa-numitele rapoarte de ţară, potrivit unui comunicat de presă.

În Raportul de ţară al României pentru 2016, CE consideră că, dacă va fi adoptată din nou de către Parlament în forma sa originară, "legea privind darea în plată poate genera un risc sistemic pentru întregul sector bancar, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar şi cu implicaţii asupra întregii economii".

Raportul Comisiei Europeane subliniază că "aplicarea retroactivă a legii privind darea în plată pentru stocul existent de împrumuturi, astfel cum se prevede în forma actuală a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe instituţii de credit şi poate antrena, în viitor, o activitate de creditare mai redusă".

Documentul nu constituie poziţia oficială a Comisiei şi nu aduce atingere unei astfel de poziţii.

Raportul notează că riscurile generate de iniţiativele legislative naţionale care ameninţă stabilitatea sectorului financiar au crescut.

Comisia Europeană arată în sectorul financiar au avut loc o serie de evenimente pozitive, respectiv o evaluare a bilanţului şi un test de rezistenţă în sectorul asigurărilor au fost finalizate în iulie 2015, o evaluare a calităţii activelor şi un test de rezistenţă au fost lansate în sectorul bancar.

"Printre alte eforturi de consolidare a încrederii în piaţă, au fost puse în aplicare măsuri eficace de reducere a creditelor neperformante. În pofida acestor evoluţii pozitive şi a prezenţei unor rezerve de capital şi de lichidităţi în ansamblu satisfăcătoare, unele iniţiative legislative naţionale ar putea spori vulnerabilitatea sectorului bancar. Deosebit de importante în acest context sunt hotărârile judecătoreşti pronunţate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Legii privind clauzele contractuale abuzive («clauzele abuzive») şi a Legii privind darea în plată", se mai arată în raportul CE privind ameninţările la adresa sistemului bancar.

Proiectul de Lege privind darea în plată a primit, în această săptămână, aviz favorabil din partea Comisiilor de specialitate din Senat, cu o serie de amendamente, urmând ca documentul să intre în plenul Senatului. După ce va trece de votul din plenul Senatului, proiectul de Lege va ajunge la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

• Raportul CE: "Deficitul bugetar în România va creşte de trei ori în doi ani din cauza deciziilor fiscale"

Deficitul finanţelor publice din ţara noastră va creşte de peste trei ori ca procent din PIB în numai doi ani din cauza măsurilor bugetare expansioniste care au intrat în vigoare în 2016 şi a celor care sunt planificate pentru 2017, iar acest lucru subminează consolidarea bugetară care a fost realizată treptat în ultimii ani, mai arată Raportul de ţară al României pentru 2016.

"Creşterea economică puternică din 2015 a fost consolidată prin reduceri fiscale şi creşteri salariale în sectorul public. Acestea au fost hotărâte în mod ad-hoc şi au fost aprobate în afara procesului bugetar, fără a se prevedea finanţarea lor, conform legislaţiei naţionale. Noi măsuri bugetare expansioniste au intrat în vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017. Se estimează că deficitul finanţelor publice va creşte de peste trei ori ca procent din PIB în numai doi ani. Acest lucru subminează consolidarea bugetară care a fost realizată treptat în ultimii ani şi indică faptul că nu s-a aplicat în mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finanţelor publice", se arată în Raportul CE.

Comisia consideră că expansiunea bugetară, care stimulează în primul rând consumul intern în contextul unei creşteri economice deja solide, fără luarea unor măsuri suplimentare ce vizează oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne şi externe.

"În acelaşi timp, creşterea potenţială este limitată de planificarea şi coordonarea ineficientă a investiţiilor publice, de cea mai scăzută rată de absorbţie a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scăzută a cercetării şi dezvoltării şi de reforme structurale prelungite, inclusiv în ceea ce priveşte întreprinderile de stat", se mai arată în documentul citat.

Pe de altă parte, vulnerabilităţile aferente poziţiei externe s-au redus în contextul unei creşteri economice puternice, iar economia României devine mai rezistentă. Acest fapt este confirmat de îmbunătăţirea semnificativă, începând din 2012, a poziţiei investiţionale internaţionale nete, de reechilibrarea susţinută a contului curent şi de creşterile cotelor de piaţă ale exporturilor.

"Poziţia investiţională internaţională netă urmează să se îmbunătăţească în continuare, însă pot apărea provocări în 2016 şi 2017, cu accelerarea creşterii importurilor ca urmare a unei cereri interne sporite ca răspuns la stimulentele fiscale. Chiar şi în acest caz, se preconizează însă că deficitul de cont curent va rămâne sub control, situându-se sub 3% din PIB", mai arată CE.

Alte aspecte economice esenţiale analizate în raport şi care semnalează existenţa unor provocări specifice pentru economia României sunt următoarele: eficacitatea şi eficienţa administraţiei publice sunt limitate, iar mediul de afaceri s-a îmbunătăţit foarte puţin, independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti se confruntă în continuare cu provocări, accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare rămâne limitat, iar rata mare de evaziune fiscală şi munca fără forme legale reduc veniturile fiscale şi denaturează economia.

CE subliniază că nivelul sărăciei şi al excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în special în rândul copiilor şi al romilor.

• Statele membre UE prezintă în aprilie programele naţionale de reformă şi convergenţă

Rapoartele de ţară reprezintă un instrument al semestrului european raţionalizat pentru coordonarea politicilor economice care permite monitorizarea reformelor de politică şi care indică din timp provocările pe care statele membre ar trebui să le abordeze, potrivit Comisiei Europene.

"În urma publicării, în luna noiembrie, a analizei anuale a creşterii pentru 2016 şi a recomandării privind zona euro, care stabileau priorităţile la nivel european, acum, prin aceste rapoarte, semestrul european îşi îndreaptă atenţia asupra dimensiunii naţionale. Rapoartele vor sta la baza discuţiilor cu statele membre privind opţiunile lor de politici naţionale, anterior prezentării programelor lor naţionale în aprilie şi vor contribui la formularea, spre sfârşitul primăverii, a recomandărilor specifice pe care Comisia le adresează fiecărei ţări'', se arată într-un comunicat al CE trimis redacţiei.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele pentru moneda euro şi dialog social, a declarat: "În contextul creşterii riscurilor externe şi a volatilităţii ridicate a pieţelor financiare, fundamentele economiilor noastre trebuie consolidate neîntârziat. Analiza Comisiei arată că se întreprind reforme într-o serie de domenii de politică, însă eforturile sunt inegale. Mai multe state membre trebuie încă să fie mai ferme în abordarea vulnerabilităţilor persistente, de exemplu nivelul ridicat al datoriei publice şi private."

"Deşi am atins în prezent cea mai ridicată rată de ocupare a forţei de muncă de la începutul crizei în 2008, există un număr prea ridicat de cetăţeni europeni care nu au încă un loc de muncă. Semestrul european este mijlocul prin care ne menţinem angajamentul de a sprijini eforturile statelor membre de a asigura locuri de muncă pentru cetăţenii lor", a afirmat Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă.

În cazul celor 18 state membre identificate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2016, care a fost publicat în luna noiembrie alături de analiza anuală a creşterii, rapoartele de ţară includ bilanţul aprofundat din cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.

În această etapă, nu s-au întocmit rapoarte de ţară pentru Grecia şi Cipru, care în prezent fac obiectul programelor de sprijin pentru stabilitate, se precizează în comunicat.

Conform sursei citate, în lunile următoare, în cadrul semestrului european, Comisia va continua dialogul strâns cu statele membre.

În luna martie, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de ţară. Comisarii vor efectua, de asemenea, vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele naţionale, cu parlamentele, cu partenerii sociali şi cu alte entităţi. Statele membre trebuie să prezinte în aprilie programele lor naţionale de reformă şi programele lor de stabilitate (în cazul ţărilor din zona euro) sau de convergenţă (în cazul ţărilor din afara zonei euro), care abordează finanţele publice. Comisia a invitat statele membre să se consulte îndeaproape cu parlamentele naţionale şi partenerii sociali atunci când pregătesc aceste documente.

Comisia va prezenta, apoi, în primăvară, propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei ţări, care vizează principalele priorităţi economice şi sociale ale fiecărei ţări.

Tot în luna martie, Comisia va decide asupra categoriei aferente procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) în care se va încadra fiecare stat membru care face obiectul unui bilanţ aprofundat. Din acest an, Comisia a redus numărul categoriilor de dezechilibre macroeconomice (PDM), de la şase la patru: niciun dezechilibru, dezechilibre, dezechilibre excesive şi dezechilibre excesive cu măsuri corective.

Puteţi citi aici întreg Raportul de ţară pe 2016 pentru România.

Opinia Cititorului ( 36 )

1. Unde sunteti doi-sutari? Cristiiii, ba Cristiiii?!
(mesaj trimis de PRAFkaletos în data de 27.02.2016, 00:07)
Eeeehhhh si astia de la Comisia Europeana, sunt "sacali", "bancheri", "oameni fara scrupule". :)))))
1. 1.1.  Ham !!! (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Cainele lui Cristi în data de 27.02.2016, 00:27)
  Da mai ,sunteti toti la fel,indiferent de tara,tremurati ca va pierdeti bonusurile nemuncite.De anul trecut a spus Dumbrava ca este o infractiune transfrontaliera.Acum isi dau in petic !
  1.2.  A vb ca perdoana, ca fugarul de la BNR (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 05:52)
  Da grosul in 15 il scot de la CE respectiv BNR.
  1.3.  00.07 (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de FranKalaY pt.Toni.L în data de 27.02.2016, 05:55)
  Bravo baiete.
  Insomnia.
  1.4.  Cum de lucrezi Sambata ? (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 06:46)
  E prima data cand te vad.
  1.5.  ingerinta in justitie (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de marius în data de 27.02.2016, 08:13)
  E foarte usor sa citesti printre randuri si sa selectezi 13 cuvinte dintr-un document de 90 de pagini. Din pacate nu se observa ca textul legat de problemele sistemului bancar incepe cu "Deosebit de importante în acest context sunt hotărârile judecătorești pronunțate în ceea ce privește punerea în aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive" si recunoaste dificultatile pentru sistem. Deci, daca raman clauzele abuzive, sistemul e OK, populatia sa .....
  Bineinteles, noi alegem parlamentarii, nu judecatorii, ca urmare parlamentarii sunt rai, noi care i-am ales si mai rai, singurii buni sunt procurorii si serviciile pe care nu-i alegem si nu-i putem controla. Hai secu!!
  1.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 12:20)
  daca citeai cu atentie scrie clar,,NU REPREZINTA POZITIA OFICIALA A C E".despre ce vorbim?
  1.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 17:25)
  Risc sistemic provoaca bancile prin impertinenta acordarii de credite. Sa nu uitam ca de aici suge CE si Isarescu si iluminatii lui.
  Cit de curind poporul scoate furcile pentru omor daca bancherii nu se duc la PUSCARIE !!!!!
  1.8.  Bai "Wolksiobank" (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de PRAFkaletos în data de 27.02.2016, 18:50)
  Ti-am mai spus, scriu cand vor muschii mei, eu nu astept sa imi intre aia 2% in cont asa cum faci tu ;)
  1.9.  o Buna dimineata (răspuns la opinia nr. 1.8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 19:01)
  Cum ai sforait ?
  Sper ca est platit dublu azi.
  1.10.  Ti-a iesit si tie de-o paine azi? (răspuns la opinia nr. 1.9)
  (mesaj trimis de PRAFkaletos în data de 27.02.2016, 19:33)
  Cu siguranta ca am mai multi bani decat tine, stai linistit, multumesc pentru grija. Dar asta vine inerent din niste ani in plus de scoala, in clase diferite in fiecare an, dar si din faptul ca eu nu escrochez lumea propagandistic ca voi.
  Aud insa ca ceea ce se scrie aici deranejeaza foarte rau, chiar daca voi faceti tot posibilul sa nu se afle, sunteti atat de idioti incat se afla. Aud ca insusi marele lider, marele sef, grandiosul luptator Cristian Dan ne "paraste" borfa...deputatului Zamfir. La auzul acestei vesti am impietrit de frica, iti spun sincer:))))))
  1.11.  Lauda de sine pute a [...]; pune pe cineva sa te (răspuns la opinia nr. 1.10)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 19:57)
  Miroase
  Ce treaba am eu cu cu - voi- ?
  Pe mine m-au lecuit bancile.
  1.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.11)
  (mesaj trimis de PRAFkaletos în data de 27.02.2016, 22:05)
  Stim, stim, "Wolksiobank" si Leman Braders te-au lecuit, tu nu ai nici un credit, de asta urli pe aici sa ti se dea de pomana:)))). Intre noi fiind vorba tu esti cam lecuit si de limba romana, cred ca hotii de cadavre de la GCCC/AURSF/Parakleots te platesc mai putin avand in vedere ca te faci de ras si daca scrii o litera :))))
  1.13.  In atentia creditatilor CHF (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Directia generala de asistenta sociala în data de 27.02.2016, 22:51)
  Dragi asistati, va informan ca in ziua de 29 februarie 2016, la sediul nostru din Calea Ferentari nr.742 se vor distribui pachetele de ajutoare in functie de bonurile de ordin. Astfel ca toti membri GCCC sunt rugati sa formeze rand in fata intrarii principale incepand cu orele 6 dimineata. Pachetele vor contine:
  1 bucata sticla ulei
  1 bucata punga de zahar
  1 bucata punga de orez
  1 bucata punga de malai
  1 bucata punga de faina
  2 bucati franzele
  1 bucata pui congelat
  Deasemenea va informam ca incepand cu data de 2 martie tot la sediul nostru pentru asistatii social din Grupul Clientilor cu Credite in CHF se va imparti si o masa calda zilnic.(Veniti cu gamele sau casolete). Va asteptam !
  1.14.  nu uitati sticlele se dau numai la schimb (răspuns la opinia nr. 1.13)
  (mesaj trimis de The Brute Engineer în data de 27.02.2016, 23:02)
  fara prezentarea titlului de doctor in economie care sa fie in concordanta vizavi de legile gravitationale nu veti putea primi materia de baza pentru a unge tigaia ...
  1.15.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.14)
  (mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2016, 04:04)
  Haha
2. fără titlu
(mesaj trimis de kris în data de 27.02.2016, 01:15)
nu mai urla ma ca e tarziu, zi ce vrei....
3. "...risc sistemic...";AFORA CU BANCILE AROGANTE!!!
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 05:49)
" ...nu e pozitia oficiala a CE..."; documentul reprexinta poxitia oficiala a Comisiei Eouropene persoana ?
ANPC din tara si cel European ar trebui sa dea in judecata Comisia Europeana pt cel putin 2 afirmatii ldp si clauze abuzive. CE nu avea voie sa vina sa puna presiune pe Parlamntul unei tari avand in vedere ca luni se discuta doar ldp. INDEPENDENTA JUSTITIEI DIN TARA MEMBRA UE mi se pare ca a incalcat raportul CE.
CE zice ca mai avem multe banci putrede ca Volksbank ?
Daca da atunci doresc adoptarea ldp in forma initiala. Procesele doresc sa continue cu Anpc individual cum se poate.
ARB-ul inca o rog sa iasa de la naftalina si sa dea un comunicat de presa sau sa mearga la tv.
4. Comisia Europeana ne recomanda din 2014 ldp
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 06:05)
Dar Arb a facut tot posibilul sa il bloceze ?
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 08:34)
vor sa ne faca sclavi acestei tari acesti alesi ai poporului si fereasca dumnezeu sa iasa lumea in strada cred ca o sa pateasca ce a patit ceausescu va spun ca trbuie opriti acum ca va fi rau si amar de viata noastra si a copiilor nostri noi cetateni de rand nu mai avem drepturi avem doar obligatii am ajuns in evul mediu
1. 5.1. sa le rupem capu alesilor (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 08:46)
  corect mai rau ca pe timpul comunistilor am ajuns va dau un ex avem curent dar nu aprindem lumina ca vine factura mare si trb sa platim banca nu mai mancam ca trb sa platim banca nu mai trimitem copii la scoala ca trb sa platim banca nue mai cumparam haine ca trb sa platim banca nu ne mai luam medicamente ca trb sa platim banca oprim gaxzele ca trb sa platim banca si etc atunci de ce sa mai traim ce ne mai ramane de facut decat sa ne punem streangu de gat asa am ajuns in aceasta democratie mai rau de atat nu cred ca se mai poate ptr ca avem o viata nu mai multe vieti ar trbui sa iesim in strada sa le rupem capu la acesti alesi ai tari care nu fac nimic de 26 ani ptr popor
6. pentru parlamentari si presedinte
(mesaj trimis de gigi în data de 27.02.2016, 08:56)
ati facut ceva pentru cei ce vau ales de atatia ani la rand pentru cetateni acestei tari care vau pus sa conduceti aceasta tara ceva care sa ii fie de folos romanului de rand de ce oare romanul trbuie sa sufere de cand se naste pana moare din cauza unor oameni fara onoare care neau vandut tara si sufletele acestor asa zisi bancheri oare de aceia iam pus in fruntea tari sa faca legi pentru bancheri sau pentru cetateanul de rand .NU CREDETI CA SA UMPLUT PAHARUL
7. golania bancilor
(mesaj trimis de nedumeritu în data de 27.02.2016, 09:25)
Ratele, băncile, golănia, Isărescu
26 Feb, 2016 tagged Bănci / comisioane / credite / darea in plată / dobândă / Isărescu / rate
Întâi domnul Isărescu a fost glumeț: „cum ar fi ca legea dării în plată să se aplice și la mașinile de spălat”, a spus dumnealui. Dai băncii mașina pentru care ai luat credit. Cu tot cu chiloți în ea, domnu’? Hai să nu ne spălăm rufele murdare în public.
Pe urmă guvernatorul a mai povestit cum că „oamenii care au propus această lege nu au dat în viața lor un credit”. Domnu’ Isărescu, uite, eu vreau să dau un credit. Vă spun foarte sincer. Vreau să-mi asum răspunderi. Vrea să-mi asum riscuri. Exact ca banca. Și să dau credit. Cui? Celui care vrea să ia o casă și nu are bani. Mai exact vreau să-i vând casa mea tânărului fără bani și să primesc de la el banii eșalonat, exact cum îi primește banca. Mie îmi convine. Lui îi convine. Îl ajut. Mă ajută. Ne ajutăm. Merge treaba. Merge viața. Merge economia. Dar ghici ce? Pardon, ghiciți ce, domnu’ Isărescu? Prin lege eu (ăla care n-am dat credit în viața mea) nu am voie să dau credite. Da. Da. Da. Exact. Legea nu-mi dă voie să dau credite. Hoooopaaaa!!! Adică nu-mi dă voie să dau bani cu dobândă. Pam, pam! Deci eu nu am voie să fac afacerea pe care o face banca. Și știți de ce? Pentru că, dacă ar fi o piață liberă și legea mi-ar da și mie voie să prestez activitatea asta, cămătarii din bănci nu ar mai avea acest oligopol. Și nu și-ar mai permite să-și terfelească clienții. E o lege economică simplă: ar fi o ofertă mai mare. Prețul creditului ar scădea. Clienții ar fi mai mulțumiți.
Tot dumneavoastră ați spus mai la vale că băncile se luptă acum împotriva dării în plată fiindcă ele dau creditele din banii deponenților. Și, cum mor de grija deponenților, nu vor accepta legea asta. Revin la ce spuneam mai sus. Domnule Isărescu dacă eu, deponent, îmi vând casa și-mi plasez cei 50.000 de euro într-un depozit, primesc înapoi de la bancă sub 1% după un an de ținut banii acolo. Câteva sute de euro. Nea Vasile, vecinul meu de palier, de societate și de economie de piață, care a cumpărat o casă exact ca asta pe care am vândut-o eu (poate chiar p-a mea) primește de la bancă cei 50.000 de euro credit. Ăia-s banii mei. Numai că, surpriză, Vasile dă pentru că ține banii ăștia, o rată de vreo 500 de euro (dacă a luat în franci elvețieni și mai mare) pe lună. Plus că a mai dat la început o poală de bani drept comisioane, analiză dosar, asigurare de viață, asigurare de moarte, asigurare de boală, asigurare de lua-i-ar boala, bla, bla, știți dumneavoastră. Deci banca îmi dă mie câteva sute de euro dobândă pe an pentru cei 50.000 și ia de la nea Vasile 6-7-8000 de euro pe an, plasându-i aceiași 50.000 ai mei.
Și ghici ce? Banca nici nu vrea să-și asume vreun risc, cum ar fi riscul că crește dolarul, că scade petrolul, că se ieftinesc imobilele sau că moare nea Vasile.
D-asta zic, domnule Isărescu: ca să nu se mai chinuie băncile, eu sunt dispus să-i dau cei 50.000 de euro, sau direct apartamentul pe care îl am de vânzare, lui nea Vasile, cerându-i nu 6-7-8000 de euro pe an în comisione, recalculații, dobânzi, indexări, frecții. Ci cerându-i jumătate din banii ăștia, adică 3-4000 de euro pe an. Sau chiar mai puțin, 2000, hai că eu nu sunt așa de lacom ca banca. Deci vedeți ce vă spun eu? Dacă ne-ați lăsa și pe noi, oamenii simpli să dăm credite, nu mari, cât un amărât de apartament într-un bloc ceaușist, ar avea de câștigat după cum urmează:
Eu, care în loc să primesc câteva sute de euro pe an de la bancă aș primi câteva mii. Îmi schimb în fiecare an mașina, în timp ce cu ăia câteva sute de la bancă îmi schimb doar benzina.
Nea Vasile – vă amintiți? colegul meu de palier, de societate, de economie de piață – care mi-ar da mie mai puțin de jumătate din cât dă băncii. În 30 de ani, durata creditului, numai din diferența asta le mai ia celor doi copii câte un apartament, să aibă și ăla micu’, la 18 ani, unde duce fata după amandină.
Băncile, care ar mai fi degrevate de grija asta de a ne face nouă bine. Ei, bancherii, nu pot dormi acum de grija mea și a lui nea Vasile. Îi cred. Le e greu. Din acest motiv se și bat cu parlamentarii împotriva dării în plată. De-asta zic, să-i mai lăsăm să se odihnească și să le mai luăm din anxietățile astea, că ei sărmanii, numai pentru noi ăștiălanți se trezesc dimineața și fug spre servicu în Merțanurile alea, că doar nu pentru ei.
Ce simplu ar fi, domnu’ Isărescu? Dăm o lege prin care putem și noi, oamenii simpli (dacă e nevoie ne facem un PFA, un SRL, ne luăm niște autorizări, totul transparent, plătim și un impozit) să putem să ne oferim casele doritorilor exact în condițiile în care o face banca. De fapt nu trebuie o nouă lege. Trebuie doar scoasă legea care ne interzice să ne ajutăm semenii. Cu bani.
Știu ce veți spune, domnule Isărescu. Veți spune că, dacă eu mă apuc să dau credite ca banca, există risul să țepuiesc niște oameni. Sau alții să mă țepuiască pe mine. La dimensiunea de un apartament, două nu se pune problema acestui risc. Eu, creditorul, am ipotecă pe casă, deci nu prea am ce țeapă să-mi iau. El, debitorul, nu prea are ce țeapă să-și ia că, până una alta, el a luat banii mei. Cred că se poate. Tot la conferința de azi dumneavoastră ați spus răspicat, da’ ce spun io răspicat, de-a dreptul apodictic: „Așa este, libertate fără responsabilitate nu prea merge.” Păi, asta vrem, domnu’ Mugur, să ne lăsați să ne mai asumăm și noi responsabilități, riscuri. Lăsați-ne să intrăm și să punem umărul pe piața asta a responsabilităților din societate, din economie. Să nu-și mai asume doar banca, ci și noi. Vă promit că nu jecmănesc pe nimeni. Nu pun clauze aiuarea debitorului meu. Iau contractul exact în forma în care îl folosește banca și pe ăla semnez. Că doar n-o să-mi spuneți că banca jecmănește debitorul.
Știți cum văd eu interacțiunea dintre oamenii care au nevoi de bani, oamenii care au bani și bănci?
Pe o parte a unui râu stau cei care au nevoie de bani, de credite. Pe partea cealaltă deponenții, cei care au bani. Banii ajung de pe un mal pe celălalt pe niște podețe, băncile. Băieții care au podurile stau cu chitanțierul în mână și rup niște bilete de trecere nesimțit de scumpe. Ei, oamenii cu podurile, asigură comunicarea (transferul de bani) între cele două maluri, numai că fac asta cu niște costuri indecent de mari. La un moment dat oamenii, sătui să mai apeleze la poduri/bănci, încep să treacă râul cu bărcile. Își fac treaba și e mult mai ieftin pentru toată lumea. Numai că aici intervine legea. Cineva de pe pod strigă și explică:
– Nu mai aveți voie să treceți cu bărcile. E interzis. De ce? Am interzis asta ca să nu vă înecați, adică să vă țepuiți între voi. Apelați cu încredere la pod. Dacă nu vă convine și vi se pare scump, sunteți liber să nu treceți pe pod. Dar, repet, cu barca e interzis.
Domnul Isărescu ne-a mai amintit în discurs și diferența între legea economică, una implacabilă, care ține de natura lucrurilor, și legea juridică, cea care intervine și schimonosește artificial firescul. Cică, vezi Doamne, legea dării în plată ar fi legea juridică ce strică fengșuiul legii economice care guvernează relațiile dintre oameni mai ceva ca legea atracției universale sau sexuale. Nu, domnule Isărescu, în capitalism firesc este ca oamenii să facă afaceri, atâta timp cât nu deranjează pe alții, firesc este ca oamenii (cum spuneați chiar matale) să-și asume riscuri (și ăla care ia credit și ăla care dă) și să fie lăsați să-și asume riscuri. Deci legea juridică ce strică această ordine naturală este legea care nu dă voie SRL-urilor mici, cu câteva mii de euro capital social, să ofere societății exact aceleași tip de servicii ca cele oferite de bancă, adică creditare.
Deci, domnule Isărescu, nu-mi mai spuneți că n-am dat un credit în viața mea. Lăsați-mă să dau credit. Plătesc și impozit la câștiguri. Și, bonus, sunt dispus să dau credit pe legea dării în plată, adică să-mi garanteze debitorul doar cu cheile casei și nimic în plus. Eu vreau, debitorul vrea, suntem oameni maturi, responsbili și vrem să ne exercităm LIBERTATEA (de care vorbeați dumneavoastră) în condiții de RESPONSABILITATE (de care vorbeați tot dumneavoastră în aceeași propoziție). În parte ne-am descurca și fără bănci. Dar ni se interzice treaba asta. De ce?
1. 7.1.  Felicitari (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 12:57)
  Si eu vreau sa dau un credit la inceput a 50 000 euro, casa sa o vand sa incasez in 30 de ani nu 150-200 000 mie imi ajung 70 000 in 30 de ani cu cat o dau mai ieftin ca subalterni straini ?
  Eu accept ldp in contract cu ca voi bancherii.
  7.2.  LIBERTE, RESPONSABILITE , FLEXIBILITE :-) (răspuns la opinia nr. 7.1)
  (mesaj trimis de The Brute Engineer în data de 27.02.2016, 23:17)
  extraordinara contributie, insa trebuie sa facem ceva pentru barci. Propun sa vorbim cu grecii sa luam un submarin de la ei si astfel nu mai incalcam legea domnului Isarescu, fiind in rezonanta si cu fengshuiul domnului Treichl :-)
  7.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2016, 04:05)
  Haha
8. 74 de ani inchisoare pt 26 BANCHERI in Islanda
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 16:10)
DNA -ICCJ vezi cum se dau pedepse ?
De aceea le e frica la BNR, ARB, BCE, CE ?
La noi nici unul/ una nu merita ?
9. Pt Isarescu, CE si FMI-lovendal.ro-
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 16:32)
Cautati bancheri condamnati si o sa gasiti un articol sris chiar frumos.
1. 9.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 16:38)
  La noi este inceputa macar acheta ?
  Parca nu mi-a mirosit a bine bancherul de la Viena care a iesit ieri si domnul Basescu cu " centura de siguranta" -Fmi.
  Se stie ca cea mai buna aparare e atacul.
  Ne zapacesc de cap bancherii din tara si afara Dar ei cand raspund in fata noastra ca suntem mai saraci ?
  9.2.  aici a fost genialitatea Comandantului (răspuns la opinia nr. 9.1)
  (mesaj trimis de The Brute Engineer în data de 27.02.2016, 23:08)
  deoarece l a lasat in OFFSIDE pe cel care a vrut sa l pacaleasca. E o simpla propozitie care face istorie: "Cunoasteti reactia mea cand Banca Nationala a Austriei a indicat niste masuri si am fost extrem de critic si de temator, pentru interesul Romaniei. Acum, vazand ca doua dintre cele mai mari banci austriece sunt hotarate sa ramana aici, pentru mine este un mesaj excelent. Putem discuta orice alt subiect, atat timp cat acest mesaj este o realitate" Ar trebui sa vorbim cu Renzi sa faca la Roma o prelungire a coloanei lui Traian pentru a sculpta aceste randuri:"Putem discuta orice alt subiect, atat timp cat acest mesaj este o realitate"
  9.3.  Jupuire (răspuns la opinia nr. 9.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2016, 04:08)
  E un subiect bun ?
10. OTP-ANPC a aparut in RORTFOLIO.HU
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 17:34)
CE multumim ca ne amintiti ca nu s-a facut nimic in aceasta privinta in Romania decizie irevocabila.
Ziarul unguresc are sectiunea dr sus English.
PERT VESZTETT AZ OTP ROMANIABAN -aparut in 10 feb. 21.04; e contra cost stirea aceasta pe site.
Domnu Isarescu cum de ati ocolit aceasta realitate la Conferinta, ne-ati aburit cu ldp, capre...
11. "FORMAREA JUDECATORILOR" p 35
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 18:05)
Isarescule nu ne-ai zis nimic de aceas
ta treaba !!!
NU FALIMENTEAZA NICI O BANCA nici cu ldp nici vu clauze abuzive, doar pierd bancherii din profit.
Bancherule iti iei E class in loc de S class, e atat de rau, te rog fa un efort pentru noi.
" deficit de capital" in scenariul cel mai pesimist.
12. BNR peste 150 000€ romani NU platesc
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 18:07)
De aceeea ai gandit plafonul acesta ?
p 34-35
13. "...investitorii straini..." gen WOLKSBANK
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2016, 18:12)
"si-ar putea modifica strategia de investitii..."
Vai de mine draga Comisie Europeana dar ii cumpar eu Funda Rosie numai sa plece de aici.
Banca ca WOLKSBANK cu aviz de la BNR si de la BN A AUSTRIEI nu ne trebuie !
O putem trimite la Viena, Berlin, Londra tari unde dunt
14. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2016, 03:12)
Romani debitori, aveti mare grija! Baietii isteti din sistem au copt aceasta lege a darii in plata (in plata Domnului), mirosind ca incet, incet, piata imobiliara isi revine. Datorita efectelor crizei si a stoparii creditarii, de cativa ani constructia de locuinte a incetinit.
Aceasta in conditile in care, an de an avem noi promotii de absolventi intrati in campul muncii, care-si intemeiaza o familie, care trebuie sa-si asigure o locuinta, fapt care, mai ales in marile orase a dus/va duce la o criza de locuinte. In aceasta situatie bancile creditoare care se vor vedea si cu o parte din credite/dobanzi rambursate (timp de cativa ani) vor primi cadou de la nevoiasii care nu vor mai fi in stare sa-si plateasca ratele, cadou, locuintele pe care apoi, baietii destepti din sistem le vor scoate pe piata la preturi "reactualizate" care in mod sigur vor fi mai mari decat "evaluarea", la zi.