Comisia Europeană recomandă României să accelereze reformele în administraţie şi finanţe publice

România ar trebui să aibă politici mai ambiţioase în domenii critice, precum consolidarea capacităţii administrative şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, apreciază Comisia Europeană, într-un raport despre Strategia Lisabona, care vizează creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

Raportul Comisiei analizează Programul Naţional de Reformă al României (PNR), care stabileşte reformele pe care România intenţionează să le facă în vederea atingerii obiectivelor de creştere economică şi creare de locuri de muncă, obiective ale Strategiei Lisabona.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, forul executiv consideră că, în programul de reformă, România are unele elemente pozitive, cum ar fi: iniţiativele pentru implementarea unui cadru bugetar pe termen mediu, reducerea costurilor de muncă nesalariale şi reforma politicilor de cercetare.

În schimb, Comisia a identificat şi unele puncte deficitare, potrivit comunicatului, cum ar fi: capacitatea administrativă, riscul de supraîncălzire a economiei, planificării bugetară şi calitatea cheltuielilor, birocraţia excesivă, pregătirea forţei de muncă.

Prin urmare, în raport, Comisia recomandă României să-şi consolideze urgent capacitatea administrativă la nivelul central şi local, să evite deficitul de cont curent în creştere şi presiunile inflaţioniste şi să păstreze creşterea nivelului de salarizare în raport cu creşterea productivităţii. De asemenea, Comisia recomandă României să îmbunătăţească planificarea şi execuţia bugetară, la fel şi calitatea finanţelor publice, revăzând componenţa cheltuielilor publice şi reducând şi redirecţionând ajutorul de stat către obiective orizontale.

Alte recomandări vizează adoptarea de măsuri urgente pentru a reduce substanţial procedurile administrative şi întârzierile în obţinerea autorizaţiilor, ca parte a unei politici de reglementare mai coerente pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri.

Potrivit comunicatului, din punctul de vedere al Comisiei, este foarte important ca România să se concentreze asupra unor măsuri care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, în special cu privire la riscurile potenţiale ale suficientei şi sustenabilităţii pensiilor, precum şi intensificarea eforturilor de a controla munca la negru.

Raportul va fi înaintat liderilor Uniunii Europene la Consiliul European de primăvară, care se va desfăşura în martie 2008. Consiliul va fi invitat să adopte formal recomandări vizând sprijinul fiecare Stat Membru pentru orientarea eforturilor lor către reforme prioritare. Odată adoptate, aceste recomandări reprezintă viziunea comună a Statelor Membre fata de ceea ce fiecare trebuie sa întreprindă.

Programul Naţional de Reformă este un parte cheie a strategiei României de reformă post-aderare, iar potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, "în domeniile critice, precum consolidarea capacităţii administrative şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, Comisia apreciază că politicile ar fi putut fi mai ambiţioase".

În cadrul summit-ului de la Lisabona din martie 2000, liderii Uniunii Europene au agreat o nouă strategie de modernizare a Europei, pe baza consensului între statele membre. Aceasta a devenit cunoscută ca "Strategia de la Lisabona". În 2005, strategia a fost relansată şi reorientată spre creştere economică şi crearea de locuri de muncă.

Statele membre adoptă la nivel naţional reforme bazate pe Programele Naţionale de Reformă prezentate în 2006, pornind de la liniile directoare integrate ("Integrated Guidelines") aprobate colectiv de toate statele membre în 2005 şi care trebuie revăzute în 2008. Aceste Programe Naţionale de Reformă acoperă o perioadă de trei ani. România a prezentat Comisiei Programul său Naţional de Reformă în iulie 2007.