COMISIA NAŢIONALĂ DE PROGNOZĂ: EXPORTURILE ÎN 2014 - 51,7 MILIARDE EURO Exportatorii, sceptici cu privire la prognoze

Exporturile noastre ar urma să crească, în 2014, la 51,7 miliarde euro, de la 48,2 miliarde euro - estimarea pentru acest an -, potrivit estimărilor făcute de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Aceasta preconizează că importurile vor creşte la aproximativ 58,6 miliarde euro, anul viitor, de la 55 miliarde euro - estimarea pentru anul în curs.

În aceste condiţii, deficitul comercial (export FOB - import CIF) va fi de circa 6,9 miliarde euro, în 2014, de la 6,8 miliarde euro (prognoza pentru acest an).

CNP preconizează că şi anul viitor industria şi agricultura vor fi domeniile cu cea mai mare pondere în comerţul internaţional cu bunuri.

Exportatorii sunt sceptici asupra prognozelor pe export pentru anul viitor, având în vedere dificultăţile care au loc în ceea ce priveşte promovarea şi care par să se prelungească.

"Există un mare semn de întrebare pentru 2014, pentru că societăţile nu au putut merge la târgurile şi expoziţiile internaţionale după ce a fost desfiinţat Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS)", ne-a spus Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Potrivit domniei sale, exportul se menţine pe creştere, mai ales pe pieţele extra UE.

În luna octombrie, exporturile ţării noastre au crescut cu 9,3%, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce în noiembrie acestea au crescut doar cu 1,2%, potrivit ANEIR.

Importurile au crescut şi ele, în ambele luni, cu 2,8% şi, respectiv, 3,9%, faţă de lunile similare din 2012.

Deficitul comercial a înregistrat o reducere de peste 42%, în primele nouă luni ale anului în curs comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Acestea arată că, în perioada ianuarie-septembrie, deficitul comercial a fost de circa 4 miliarde euro, mai mic cu aproximativ 3 miliarde euro decât cel înregistrat în intervalul similar al anului trecut.

Exporturile realizate în perioada analizată s-au ridicat la 36,47 miliarde euro, în creştere cu 8,8% la valori exprimate în euro, iar importurile au atins valoarea de 40,63 miliarde euro, mai puţin cu 0,3% la valori exprimate în euro.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 25,45 miliarde euro la expedieri şi de 30,94 miliarde euro la introduceri, reprezentând 69,8% din total exporturi şi, respectiv, 76,1% din total importuri.

Schimburile extracomunitare de bunuri au atins valoarea de circa 11 miliarde euro la exporturi şi de 9,69 miliarde euro la importuri, reprezentând 30,2% din total exporturi şi, respectiv, 23,9% din total importuri.

În primele nouă luni ale anului curent, ponderi importante în structura comerţului internaţional sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (42% la export şi 34,6% la import) şi alte produse manufacturate (33,1% la export şi 30,3% la import).

Mihai Ionescu ne-a spus că ne situăm în continuare pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte creşterea exporturilor din acest an.

"Este un lucru pozitiv că scade deficitul, mai ales că scăderea are la bază în principal creşterea exporturilor şi în plan secund reducerea importurilor. Sperăm că şi contul curent va fi pozitiv", ne-a declarat domnia sa, adăugând: "Din 2010, exporturile cresc continuu, constituind principalul factor de relansare a economiei româneşti. Drept recunoştinţă, guvernanţii, în frunte cu Premierul, au pus la zid exportatorii, acuzându-i că "le-au rambursat TVA-ul" şi că acest fapt ar fi generat, în bună măsură, recenta rectificare bugetară negativă. Au evaluat însă guvernanţii cum ar fi arătat bugetul statului dacă exporturile nu creşteau? Mai existau încasări la celelalte capitole bugetare? Sau cum ar fi evoluat şomajul, balanţa comercială şi cea de plăţi externe? O gafă guvernamentală impardonabilă".

În opinia reprezentantului ANEIR, Executivul a declanşat "un adevărat măcel la adresa exportatorilor", prin introducerea seriei de taxe şi impozite, "de natură să submineze competitivitatea produselor româneşti pe pieţele externe".

"Dacă BNR face eforturi apreciabile de ani de zile să asigure stabilitatea cursului de schimb, cu o uşoară depreciere a monedei naţionale, tocmai pentru a nu slăbi competitivitatea la export, acum Guvernul vine să dărâme toată această construcţie ce s-a dovedit eficientă, dovadă locul I în UE ocupat de România în privinţa dinamicii exporturilor", a conchis Mihai Ionescu.

Cum 83,25% din exportul României îl realizează companiile cu capital străin, o parte din acestea nu vor pregeta să caute noi locaţii de producţie, mult mai prietenoase cu antreprenorii, mai susţine domnia sa.

Primele patru ţări către care am exportat, în perioada ianuarie-septembrie, sunt Automobile Dacia, Ford România, Rompetrol Rafinare şi OMV Petrom, în timp ce, la import, aceleaşi locuri au fost ocupate de Automobile Dacia, Rompetrol Rafinare, Petrotel Lukoil şi Ford România.

Alte companii care se regăsesc în top 20 al relaţiilor comerciale internaţionale pe care le are ţara noastră sunt Arcelormittal Galaţi, Michelin România, Autoliv România, Pirelli Tyres România, Mol România, Roche România, LIDL România, Siemens, Porche România etc.

Atât la import, cât şi la export, pe primele două locuri se află Germania şi Italia, acestea fiind urmate de Italia, Franţa şi Turcia (la export) şi, respectiv, Ungaria, Franţa şi Polonia (la import).

Solduri pozitive au fost înregistrate în principal cu Marea Britanie, Turcia, Algeria, Arabia Saudită, Republica Moldova, Ucraina, Norvegia, Maroc, SUA, Georgia.

Mihai Ionescu este de părere că trebuie avută în vedere nu doar incapacitatea Guvernului de a relansa cererea internă prin noul buget, ci şi situaţia dramatică a creditării în mediul de afaceri: "De mai bine de un an de zile, băncile comerciale cu capital străin (majoritare în actualul sistem bancar din România) şi-au retras sursele de finanţare, dând semnalul migraţiei şi pentru investitorii nebancari gata să le imite procedura. Este doar o chestiune de timp. Dacă banii se pot muta mai rapid, echipamentele şi instalaţiile industriale presupun o procedură mai îndelungată. Dar, din păcate, de cele mai multe ori, procesul este ireversibil. Odată dislocată o capacitate de producţie din România, cu greu va mai reveni".

Dezarmaţi de Guvern în bătălia internaţională a competitivităţii, "captivi într-o piaţă internă limitată", la care se adaugă dificultăţile crescânde de finanţare, exportatorii români spun că "sunt condamnaţi la moarte clinică".