Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi-a exprimat încă o dată îngrijorarea în legătură cu creşterea numărului de cazuri de variola maimuţei şi a anunţat astăzi că va convoca o reuniune a Comitetului de Urgenţă al acestei organizaţii, care îl va ajuta să analizeze gravitatea situaţiei sanitare, cel mai târziu în săptămâna care începe pe 18 iulie, informează AFP, potrivit Agerpres.
"În ceea ce priveşte variola maimuţei, continui să fiu îngrijorat de scala şi de difuzarea virusului", care a provocat deja peste 6.000 de cazuri în 58 de ţări, a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o conferinţă de presă organizată la Geneva.
Pe 25 iunie, el considerase că acea înmulţire a cazurilor nu justifica totuşi nevoia ca OMS să decreteze cel mai înalt nivel al său de alertă.
"Depistarea rămâne o provocare şi este foarte probabil să existe un număr important de cazuri care nu sunt recenzate", a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a subliniat că Europa este epicentrul epidemiei, cu peste 80% din totalul cazurilor recenzate la nivel mondial.
"În Africa, cazurile apar în ţări care nu erau în trecut afectate şi mai multe recorduri au fost stabilite în locuri care au avut deja de-a face cu variola maimuţei", a adăugat el.
În timpul reuniunii sale din 23 iunie, Comitetul de urgenţă al OMS a considerat că înmulţirea cazurilor, deşi foarte îngrijorătoare, nu reprezenta "o urgenţă de sănătate publică de amploare internaţională" - alerta cu cel mai înalt grad emis de această organizaţie.
O recrudescenţă neobişnuită a acestei boli virale a fost detectată începând din luna mai în afara ţărilor din Africa Centrală şi Africa de Vest, zona în care virusul variolei maimuţei este endemic.
Majoritatea cazurilor recenzate în afara zonelor endemice vizează bărbaţi care au întreţinut raporturi sexuale cu bărbaţi, chiar dacă au fost depistate cazuri şi în rândul unor persoane imunodeprimate şi al unor copii.
Variola maimuţei se manifestă prin simptome de tip gripal şi erupţii cutanate şi este o boală care se vindecă în general de la sine, după două-trei săptămâni.