ROMÂNIA-RUSIA: Între mituri şi realităţi incomode
Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Companii / 3 aprilie 2012
Unicitatea alcătuirii şi a destinului său statal, social, istoric este o trăsătură a Rusiei pe care puţini ar fi tentaţi să o conteste. Cu toate acestea, privită din exterior, aproape din oricare punct al Europei, Rusia se vede mai degrabă ca o pluralitate a contrastelor, o colecţie de tablouri, asemănătoare, poate, celor pe care Mussorgsky le-a înfăţişat în suita sa pentru pian şi pe care Ravel le-a transformat, mai tîrziu, în atît de cunoscuta piesă simfonică.
Lucrul acesta este valabil şi pentru noi. Există în mentalul colectiv al românilor o Rusie a marilor creaţii, pe care iubitorii artelor, de la muzică şi pictură, pînă la literatură, teatru, film şi balet, o consideră, pe bună dreptate, un gigant, un atractor universal şi nemuritor. Alături, contrastant, există încă pentru zeci de mii de oameni în viaţă sau pentru urmaşii lor direcţi, Rusia, ca un spaţiu al suferinţei absolute, al mormintelor uitate ori niciodată marcate, al destinelor umane frînte cu violenţă în maşinăria infernală a gulagurilor, a dislocărilor forţate de comunităţi şi a deznaţionalizării, rezultat al aplicării "soluţiei staliniste" la problema diversităţii multiculturale, a contestării politice, ori a integrării "achiziţiilor" teritorial-statale care au făcut din Rusia gigantul geo-politic al secolelor XIX şi XX. Există o Rusie a luminilor aprinse la altarul sacru al Marii Ştiinţe, slujită de iluştri matematicieni şi fizicieni. Inevitabil, însă, coexistă o Rusie crescută sub mantia URSS-ului, care a creat şi impus printr-un uriaş val de violenţă sistemul pseudo-ştiinţific capabil să-l genereze pe Homo Sovieticus, multiplicat în milioane de exemplare în tot spaţiul european stăpînit politic cu o mînă de fier de Rusia, după cel de-al doilea război mondial; o varietate istorică a omului unidimensional mult degradat faţă de tuşele mai degrabă caricaturale în care l-a zugrăvit Zinovyev.
Pentru cei mai mulţi români, fie ei politicieni, oameni din lumea afacerilor, ori simpli muritori, însă, Rusia rămîne un spaţiu al Necunoscutului. De aici, poate, tentaţia atît de accentuată de a opera nu cu realităţi, ci cu mituri şi colecţii de clişee cum este celebra butadă a lui Churchill, "Rusia este o ghicitoare, învelită de mister şi ascunsă într-o enigmă", sau titlul celebrului film al lui Menshov, "Moscova nu crede în lacrimi". Cînd problemele relaţiilor României cu Rusia devin acute, cînd trebuie puse în perspectivă şi evaluate, aceste prefabricate culturale sunt resuscitate cu virulenţă şi invadează spaţiul public. Adesea sunt singurele unelte cu care operăm.
Mecanismul funcţionează şi astăzi şi nu este de mirare, întrucît relaţiile României cu Rusia sunt într-un grad de dezarticulare pe care nu l-au cunoscut niciodată de la crearea României moderne. Sursa acestei grave distorsiuni, dincolo de carenţele de cultură politică, ori de cultură pur şi simplu, de idei, de proiect sau de soluţii articulate ale celor care iau decizii la nivelul relaţiilor statale, dincolo de prejudecăţi şi accidente locale, este o profundă şi ireductibilă diferenţă, o totală dislocare de paradigmă. Moscova şi Bucureştiul abordează relaţia reciprocă cu unelte, cu obiective şi din perspective radical diferite, ceea ce creează incongruenţa majoră pe care o poate observa oricine.
Politica Rusiei faţă de România nu poate fi înţeleasă niciodată dacă este raportată strict la istoria relaţiilor reciproce, la acţiunile sau opţiunile politice ale vreunui politician sau altul din România, cu atît mai puţin la accidentele locale şi gafele în care am ajuns să excelăm cînd este vorba despre relaţia cu "marele vecin de la Răsărit". Rusia face astăzi politică, nu doar în spaţiul în care se găseşte România, ci la nivel global, pe liniile de forţă ale unei paradigme geo-strategice care opune dimensiunea eurasiatică celei euroatlantice.
Motorul politic al demersurilor imediate ale Rusiei este motivaţia noii generaţii de decidenţi de la Moscova, nu de recuperarea statutului de care s-a bucurat cîndva URSS în politica mondială, ci de a construi un statut de putere globală mult mai stabil, mai sigur şi mai profitabil decît cel sub care a operat defuncta URSS. Acest proiect animă "Generaţia politică Putin" şi toate instrumentele de putere sunt folosite, după nevoie, pentru a-l realiza, de la masivele resurse energetice de care toată Europa depinde, pînă la construirea unei noi zone de control şi influenţă economico-politică în spaţiile critice, de la spionajul şi acţiunile acoperite menite să consolideze influenţa şi controlul politic, pînă la diplomaţia rafinată, capabilă să se exprime eficient în cele mai diferite nuanţe şi tonuri.
În contrast evident şi strident cu perspectiva geo-politică globală a Rusiei, singura gamă în care politica României s-a exprimat, pînă acum, în relaţiile cu Rusia, este una localistă, centrată pe obiective difuze, iar atunci cînd au fost obiective mai precise, ele au fost tratate în sine, complet desprinse de orice context, cum este cazul a ceea ce noi numim "problema tezaurului". Inconsistenţa şi inadecvarea structurală a politicii româneşti au avut ca rezultat, între altele, răcirea masivă a relaţiilor dintre Moscova şi Bucureşti şi tocirea rapidă a relevanţei iniţiativelor noastre în abordarea unor probleme critice pentru noi, cum sunt relaţiile cu Republica Moldova, problema transnistreană, spaţiul Mării Negre sau Ucraina.
Este posibilă ieşirea din mit (clişee) şi depăşirea muntelui de realităţi incomode care s-a ridicat în relaţiile dintre România şi Rusia? Da, cu condiţia ca politica românească să fie capabilă să genereze un proiect strategic care să-i permită nu doar o exprimare coerentă de poziţii, obiective şi soluţii, în raport cu Moscova, ci şi să fructifice avantajele noului său statut euro-atlantic, atîtea cîte mai există ele.
link: Piaţa Federaţiei Ruse este foarte importantă pentru oamenii de afaceri români
link: Mircea Vescan: Este nevoie de normalizarea relaţiilor româno-ruse
link: VTB Capital, interesată de privatizarea CFR Marfă
link: Economia Rusiei a crescut cu 4,2%, investiţiile străine în ţară - cu 66%
link: Consolidarea companiilor energetice ruseşti în străinătate
link: Proiecte de infrastructură
link: După '90, comerţul România-Rusia a îngheţat
link: Relaţiile noastre cu ruşii evoluează încet, dar sigur
link: CCIRR a lansat proiectul "România - Nod Energetic European"
link: Strategia Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Ruse 2009-2015
link: Investiţii strategice ruseşti în ţara noastră
link: "Gazprom" s-a arătat disponibilă să ne furnizeze direct gaze
link: Tonny Lybek, FMI: România importă gazele scump şi le vinde ieftin la anumite companii
link: "Gazprom" mută tranzitul de gaze către Europa prin Nord Stream
link: Începe producţia de gaze la Kirinskoye
link: Progrese cu South Stream
link: Nu mai avem piaţă concurenţială în domeniul petrolului
link: Lukoil împrumută 500 milioane de dolari pentru dezvoltarea producţiei în Uzbekistan
link: Lukoil prevede o scădere bruscă a extracţiilor de petrol în Rusia
1. Editorial surpriza..
(mesaj trimis de C.A. în data de 03.04.2012, 09:38)
Am fi ipocriti daca nu am recunoaste ca acest editorial ce contine un document atasat nu ne-a surprins. Editorial la care se adauga numarul imens de linkuri.. Ce s-a intamplat nu stim Si nici nu prea ne intereseaza. In ceea cea priveste continutul linkurilor ,variat, cu o informatie dozata,in special pe gaze si petrol, pare o exceptie de la continutul cotidian al Bursei on-line. Se pare ca ,cineva, a elaborat ,savant , tot materialul respectiv. Si l-a invitat pe dl C. Codita sa faca o analiza.. Spre deliciul unor amatori de informatie.. Opinia noastra coincide cu a editorialistului . Sa tratam relatiile cu Rusia de pe pozitii mature si sa ne pazim perlele coroanei, inca nevandute de gangsterii portocalii. In degringolada totala..Si sa fim atenti la quislingii de serviciu din psd..Un anumit domn senator independent.. Sa ne amintim de masacrul NKVD-ist de la Fantana Alba si sa nu-l consideram o chestiune colaterala.. In ceea ce priveste gazul,ii asiguram pe vecinii nostri din Est ca CH4 este bun in special pentru obtinut ingrasaminte. Nu pentru ars in centrale termice. Pentru asa ceva exista alte solutii mai bune.. Le-am enumerat cu o saptamana si ceva in urma..In mod sigur vor fi publicate in Bursa on-line,daca Make o sa fie de acord.. O intrebare totusi ne punem: Aceasta imensa cantitate de informatie privind Rusia este legata cumva si de alegerile parlamentare ? Vom trai si vom vedea.
1.1. Este un supliment (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 03.04.2012, 10:04)
Imi pare rau ca nu ne-am informat in mod mai explicit cititorii: este un supliment tiparit pe tema relatiilor economice Romania-Rusia, relatat cu mijloacele IT pe site.
1.2. Ok,dle Make . (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de C.A. în data de 03.04.2012, 20:29)
In ordine dle Make. Ca de obicei, bine informati. Cum am afirmat si in opinia anterioara ,materialul documentar este alcatuit ca un tot ce reflecta o situatie la un moment dat si o perspectiva. Noi am citit si Gazprom,noua arma a Rusiei, de Paniuskin s.a, Ed. Curtea Veche ,Bucuresti 2008., nu intentionam sa facem reclama, si avem o oarecare imagine asupra Rusiei lui V. Putin. In orice caz, materialul documentar din linkuri este imens. Ne-a facut placere sa-l analizam. Asteptam cu interes si alte suplimente de acest gen ce vizeaza in special energia. Care in perspectiva anilor ce vin va fi din ce in ce mai scumpa.. Sau ,cel putin pentru noi, romanii, se va ieftini brusc, stabilizandu-se pretul la nivelul social convenabil pentru toti. Fara a mai fi o problema pentru stat. Njici nu stiti cat de greu se introduce noul,cat de greu se gasesc finantari, cate piedici se pun de greii petrolului din tara, de cei ce comercializeaza gazul sau cat de indiferenti sunt politicienii ce se tot vantura pe la tv, actionari in acelasi timp la Azomures.. Va vom tine la curent.