"Companiile au nevoie de stabilitate şi predictibilitate ca să continue să investească în România"

Reporter: Relaţiile comerciale şi de cooperare economică între Franţa şi România au cunoscut o creştere foarte importantă în ultimele decenii. Care este estimarea dvs pentru anul 2017 ?

François Coste: În prima jumătate a anului 2017, economia românească a cunoscut cea mai mare creştere economică, faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene: 5,6 % în raport cu 2016 şi 1,7% în raport cu al IV- lea trimestru din anul precedent. Această creştere, plus estimarea Comisiei Europene cu privire la o rată de creştere a economiei anuale de 4,4%, nu a făcut decât să crească interesul investitorilor francezi pentru România.

Această tendinţă este susţinută şi de noi programe guvernamentale lansate anul acesta care încurajează mediul de afaceri, precum programul Start-up nation, care vizează să stimuleze antreprenoriatul.

În plus, schimburile comerciale franco-române s-au dublat în ultimii 10 ani. În 2016, schimburile comerciale bilaterale între cele două ţări au crescut la 9,3% în raport cu 2015, ajungând la 7,4 miliarde de euro.

Parteneriatul economic strategic care leagă Franţa de România contribuie la competitivitatea celor două ţări: societăţile franceze găsesc prin prezenţa lor în România un releu de creştere, o diversificare a riscului, talente şi bune practici şi o sursă competitivă de valoare adăugată, combinată cu savoir-faire-ul francez, crescând competitivitatea lor atât în Franţa, cât şi în alte pieţe.

Suntem încrezători că prezenţa franceză în România este solidă şi încurajatoare, fapt demonstrat şi de misiunile pe care Camera le are pentru societăţi franceze, fie că este vorba de prospectare a pieţei, căutare de clienţi, identificare de furnizori sau cumpărare de societăţi în România.

Fundamentele parteneriatului economic între Franţa şi România sunt de viitor, cu precizarea că imaginea României prezintă un factor de risc în momentul de faţă.

Reporter: Investiţiile franceze în România au un impact puternic asupra dinamicii economiei noastre. Care sunt investiţiile franceze în România şi în ce sectoare au prezenţa cea mai mare? Puteţi face o estimare a investiţiilor economice şi financiare ale Franţei în România în anii următori?

François Coste: Comunitatea de afaceri franceză în România este foarte variată şi dinamică, menţionând aici mari investiţii prezente de mai bine de 20 de ani şi mici antreprenori care au găsit în România un cadru favorabil dezvoltării afacerii lor. De exemplu, 75% din membrii CCIFER sunt IMM-uri şi start-up-uri care contribuie la dezvoltarea economică a ţării şi alături de ceilalţi membri, cumulează un total de 18 miliarde de euro şi peste 125.000 de locuri de muncă directe.

Făcând un bilanţ al anului 2016, CCIFER a fost implicată în 50 de proiecte comerciale, menţionând că interesul companiilor franceze s-a îndreptat către achiziţia de societăţi româneşti, sau achiziţia de la producători locali de: ambalaje (carton); industrie în special în auto; IT; lemn; textile; transport pe apă; aeronautică; destocking.

Interesul manifestat de investitorii francezi a tot crescut în ultimii ani.

În primele 6 luni ale anului 2017, CCIFER a finalizat 50 de proiecte de dezvoltare a afacerilor, fie că a ajutat companiile franceze să-şi deschidă o filială în România, să se dezvolte pe o piaţă nouă sau să identifice noi canale de achiziţii.

În anul 2017, companiile franceze au fost interesate de următoarele sectoare: automatică ; inginerie, servicii şi agricultură.

Aceste proiecte de investiţii au o mare probabilitate de realizare dacă atractivitatea României nu este afectată de noile măsuri anunţate recent.

Reporter: Care sunt reuşitele şi proiectele CCIFER în anul 2017 ?

François Coste: CCIFER exprimă o poziţie comună a societăţilor membre şi a investitorilor francezi în România în dialogul cu autorităţile publice. O comunitate de afaceri fondată pe savoir-faire-ul francez, CCIFER este un lider angajat în dezvoltarea durabilă a persoanelor, a companiilor şi a României.

De la începutul anului, CCIFER a organizat 35 de evenimente (fie că este vorba de ateliere, conferinţe, dejun dezbatere) şi 10 formări, plus Executive Management Programme cu ESCP Europe ( ExMP). Misiunea noastră rămâne la fel de ambiţioasă, urmărind punctele cheie ale misiunii noastre: crearea de oportunităţi pentru membri; formarea şi dezvoltarea resurselor umane; reprezentarea intereselor comunităţii franco-române; susţinerea dezvoltării internaţionale a companiilor şi susţinerea antreprenorilor în România.

Încă de anul trecut, CCIFER a fost implicată activ în reprezentarea vocii societăţilor franceze în dialogul cu autorităţile publice: flexibilitatea Codului Muncii, salariul minim, legea dialogului social, sistemul de formare tehnică, legea retailului, extinderea codurilor profesionale eligibile finanţărilor europene. CCIFER este activă în Coaliţia pentru Dezvoltarea României în mai multe Task Force-uri, menţionând că începând cu acest an Camera este leader în Task Force Agricultură şi Raportor în Task Force-ul Fonduri Europene.

Un focus important al activităţilor noastre sunt evenimentele organizate în regiuni şi acordarea unui sprijin mai mare pentru comunităţile noastre de afaceri locale. De asemenea am dezvoltat Business Center-ul CCIFER - acces la birouri temporare, săli de întâlnire sau servicii de logistică.

Reporter: Cum apreciaţi mediul de afaceri din România la oră actuală?

François Coste: România şi-a creat o imagine puternică în ultimii ani pe care ar trebui să o păstreze. Membri CCIFER au contribuit la crearea acestei imagini şi au rămas în România în anii de criză 2009-2013.

Barometrul de conjunctură economică realizat de CCIFER încă din 2011 arată percepţia de moment a membrilor Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER) - 500 de societăţi membre, companii mari, mici şi mijlocii - cu privire la situaţia economică şi a mediului de afaceri român.

Fiind un instrument de coeziune şi de înţelegere a mediului de afaceri, Barometrul CCIFER propune tendinţe în sectoare cheie ale economiei române. Fiecare director general trebuie să fie la curent cu tendinţele economice ale pieţei unde societatea este prezentă pentru a putea lua decizii şi a face planuri de viitor.

În acest moment, ultima ediţie a Barometrului din luna iunie 2017 arată că moralul societăţilor chestionate este în uşoară scădere faţă de 2016, mai ales în contextul incertitudinilor legate de schimbările politice. Impactul se resimte la nivel de barometru general. Totuşi, există mai mulţi factori care contribuie la moralul oamenilor de afaceri care au răspuns chestionarului: slaba absorbţie a fondurilor europene; lipsa de personal tehnic calificat; corupţie; starea proastă a infrastructurii; imprevizibilitate fiscală; birocraţie etc.

Pentru a-şi menţine atractivitatea pentru investitorii străini, România ar trebui să continue să-şi dezvolte infrastructura, să creeze mai multe parcuri industriale, să pună mai mult accent pe formarea profesională a oamenilor, să reuşească o transformare a sistemului de sănătate.

Reporter: Guvernul de la Bucureşti şi ministerele au o atitudine pro-business sau birocraţia este mai puternică decât bunele intenţii ale autorităţilor ?

François Coste: Conform Barometrului de conjunctură CCIFER, maturitatea instituţională este un factor care contribuie considerabil la scăderea încrederii companiilor franceze în piaţa românească.

Prin grupurile de lucru CCIFER - Agricultură, Construcţii, Finanţări europene, Finanţe, Responsabilitate socială, Antreprenoriat, IT, Sănătate - contribuim în mod consistent cu opinii şi conţinut, consolidând astfel rolul de interlocutor privilegiat în spaţiul public românesc.

CCIFER lucrează în acelaşi timp şi cu alte comunităţi de afaceri pentru a consolida poziţii comune şi a oferi mai multă putere eforturilor noastre.

Toate societăţile care activează în România, cu capital român sau străin, susţin întărirea coeziunii sociale a României şi convergenţa ei în Uniunea Europeană. Înţelegem şi susţinem demersurile guvernelor care s-au succedat pentru a creşte puterea de cumpărare a românilor. Dar pentru o redistribuire a puterii de cumpărare, companiile care contribuie la dezvoltarea ţării nu trebuie destabilizate, mediul de business trebuie consultat şi măsurile nu trebuie luate fără studii de impact făcute în prealabil.

Reporter: Care sunt punctele slabe ale politicii economice a guvernului ?

François Coste: Comunitatea noastră de afaceri crede în potenţialul României, aceasta fiind demonstrată şi de prezenţa societăţilor franceze - 2500 de companii instalate pe teritoriul românesc. Însă companiile cu capital român sau străin au nevoie de stabilitate şi predictibilitate pentru a continua să investească în România şi să contribuie la crearea de noi locuri de muncă. Coaliţia pentru Dezvoltarea României doreşte să continue dialogul cu guvernul şi să contribuie activ pentru a determina fezabilitatea reformelor şi să contribuie la studiile de impact necesare.

Din păcate imaginea României a fost destabilizată în ultima perioadă de anunţurile făcute de guvern. Deşi firmele franceze îşi creaseră o imagine bună pe lângă acţionarii lor cu privire la mediul de afaceri din România, noile măsuri fiscale anunţate neaşteptat şi fără un studiu de impact şi consultare publică nu au făcut decât să întărească o percepţie de criză şi panică, mai ales cu privire la echilibrul conturilor publice şi prioritatea absolută de a colecta mai multe impozite, precum a declarat prim-ministrul.

Într-un moment în care România avea nevoie să-şi întărească credibilitatea pentru a putea adera la OCDE, să beneficieze de ridicarea controlului MCV, să între în spaţiul Schengen şi să pregătească preşedinţia Uniunii Europene în 2019, măsurile intempestive anunţate au destabilizat mediul de afaceri, iar leul s-a depreciat imediat şi considerabil în faţa euro.

Putem menţiona totodată şi impactul negativ pe care situaţia actuală îl are asupra populaţiei: o creştere rapidă a salariului minim în zone defavorizate, în sectoare precum textilele şi comerţul; 1/3 din firme cu capital românesc se află deja în insolvenţă ; salariaţii care lucrează în firme cu capital românesc sunt mai slab plătiţi decât cei care lucrează în firme cu capital străin; risc de emigrare a salariaţilor români, mai ales într-un context de lipsă a forţei de muncă calificată în România.

Reporter: Care sunt şansele de cooperare între România şi Franţa în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare?

François Coste: Schimburile comerciale în domeniul agri-agro între Franţa şi România sunt deja importante, cu un potenţial de creştere. Sectorul agri-agro este un sector important al economiei româneşti, reprezentând mai mult de 10% din schimburile comerciale ale ţării.

În România sunt prezente nume mari ale investitorilor francezi în domeniul agri-business precum: Caussade, Euralis, Expur, Limagrain, Maisadour Semences România, Sofrag Agri, Soufflet agro, Sopema, Timac Agro, Groupama, etc.

În cadrul CCIFER, există un Grup de lucru activ pe agricultură care reuneşte experţi din domeniu care propun diferite poziţii publice pentru a contribui la dezvoltarea şi durabilitatea sectorului agriculturii în România. Un exemplu concret pentru deschiderea unui dialog cu privire la agricultură l-a reprezentat Cartea Albă a Agriculturii din 2011 care reunea 29 de propuneri, multe dintre ele fiind deja implementate la ora actuală.

În acelaşi timp, există şi un actor important al cooperării franco-române în domeniu, şi anume asociaţia AIDER - Agricultura Integrată Durabilă Economic Rentabilă- care reuneşte agricultori, distribuitori de inputuri, dar şi industrii agro- alimentare şi consumatorii aflaţi în căutarea de inovaţii şi interesaţi de impactul acestora asupra mediului înconjurător.

Reporter: Consideraţi că Uniunea Europeană va rezista în condiţiile Brexit ?

François Coste: Uniunea Europeană este o comunitate de 28 de state. Brexitul pune sub semnul întrebării anumite principii ale acesteia, însă legăturile dintre membrii ei rămân puternice.

În primul rând liberul schimb între statele membre a fost unul dintre principiile care au stat la bază creării Uniunii, iar consumatorii şi investitorii europeni şi internaţionali beneficiază de numeroase avantaje şi condiţii echitabile pentru toţi : coerenţa reglementărilor, circulaţia liberă a persoanelor, convergenţa nivelului de trai, solidaritate politică şi economică puternică. Astăzi, Uniunea Europeană reprezintă cea mai mare piaţă mondială şi această anvergură contribuie la competitivitea companiilor europene. Deocamdată, principiile Uniunii sunt mai puternice decât poziţiile luate de anumite ţări precum Marea Britanie, iar viitorul ei nu este de contestat, cel puţin deocamdată.

Suntem mândri de prezenţa României în Uniunea Europeană, cu regulile care o guvernează. Chiar dacă România nu este membru fondator al Uniunii, ea va juca un rol cheie în reformarea ei, post Brexit.

Reporter: Vă mulţumesc!