Companiile româneşti - nevoite să activeze planurile de riscuri şi de continuitate a afacerilor

Incertitudea şi instabilitatea create de pandemie au poziţionat companiile româneşti în postura de a activa urgent planurile de riscuri şi de continuitate a afacerii, unele fiind pregătite pentru o astfel de situaţie, altele aflându-se în căutarea acelor instrumente care le-ar permite continuarea activităţii în astfel de moment, anunţă consultanţii Cromwel Evan Global şi avocaţii Vernon| David .

Potrivit acestora, în această perioadă, este bine să fie acordată o atenţie sporită activării planurilor contingente din BCP, şi din planurile de risc dar la fel de importantă este analiza şi impactul politicilor fiscale pe care fiecare companie le are implementate, anticipându-se, astfel, o scădere mai mult sau mai puţin pronunţată a afacerilor, în mod evident, anumite industrii urmând să fie mai mult afectate decât alte industrii.

"Într-un astfel de context macroeconomic, este esenţială păstrarea unei economii funcţionale atât la nivel macro, cât şi microeconomic, axată pe menţinerea unui nivel corespunzător de lichiditate în economie la un cost suportabil pentru toţi actorii din economie, pe asigurarea mentinerii veniturilor populatiei (indiferent daca acestia sunt salarizati sau persoane fizice autorizate) reprezentând poate factorul principal pentru relansarea consumului şi redresarea sectoarelor afectate. Cu alte cuvinte, lipsa de venituri a populaţiei ar putea duce la o blocare a majorităţii sectoarelor economice, de la sistemul bancar, comerţ, logistică până la servicii care ar duce la blocarea altor sectoare auxiliare cu efect de bumerang asupra veniturilor la bugetul de stat (afectând, evident nu numai investiţiile guvernamentale, dar şi întregi sectoare esenţiale care sunt finanţate direct de bugetul de stat).", precizează reprezenmtanţii celor două companii.

Consultanţii anunţă că autorităţile au comunicat că sunt în căutarea unor măsuri care să reducă impactul situaţiei actuale asupra economiei. O primă masură anunţată este amânarea la plată a taxelor şi impozitelor locale însă o astfel de masură, în mod evident, nu poate reprezenta o soluţie pentru ceea ce se anticipează a fi impactul pe termen mediu sau scurt al situaţiei actuale.

"Rămân totuşi neabordate impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venit şi taxele salariale şi nu numai. O amânare sau eşalonarea la plată a unora din aceste taxe şi impozite ar putea reprezenta o soluţie sustenabilă pentru îmbunătaţirea capitalului de lucru al companiilor şi pentru evitarea blocajelor la plată şi intrarea în insolvenţă. Trecem prin momente în care dialogul deschis dintre autorităţi şi mediul de afaceri este absolut esenţial. Este îmbucurător faptul că autorităţile în aceste momente transmit mesajul că sunt deschise dialogului astfel încât împreună să putem adresa potenţialul impact într-un mod eficient şi aplicat.", menţionează consultanţii Cromwel Evan Global şi avocaţii Vernon| David .

Aceştia consider că măsurile luate ar trebui să aibă la bază un criteriu esenţial cu impact direct asupra companiilor şi al economiei, respectiv menţinerea de lichidităţi în economie, evitarea blocajelor la plată, menţinerea locurilor de muncă. În acest context, impactul major atât asupra lichidităţilor companiilor, cât şi asupra bugetului de stat provine din valoarea taxelor şi impozitelor salariale şi a taxei pe valoarea adăugată. Reamintim una din măsurile fiscale deja implementate în trecut în materie de TVA, respectiv sistemul de TVA la încasare.

"Acest sistem presupune că obligaţia de declarare şi plată TVA către bugetul de stat intervine la momentul încasării facturilor de la clienţi. Implicit, dreptul de deducere TVA în cazul achiziţiilor intervine la momentul plăţii facturilor către furnizori. Un astfel de sistem este extrem de benefic întrucât are un impact direct strict asupra cash flow-ului companiilor deoarece contravaloarea TVA din facturi nu reprezintă niciun venit şi nicio cheltuială, fiind doar o taxă datorată bugetului de stat. În prezent, acest sistem poate fi implementat doar de IMM-urile a căror cifră de afaceri nu depăşeşte suma de 2.250.000 lei (aproape 500.000 EUR). Totuşi, considerând contextul actual, extinderea posibilităţii aplicării acestui sistem la nivelul tuturor contribuabililor, persoane juridice, din România ar putea, pe de o parte, să diminueze impactul în cashflow al acestora, iar considerând că platforma este deja aplicabilă anumitor contribuabili, considerăm că extinderea acestui sistem ar putea fi realizat fără impedimente la nivelul autorităţilor, fiind uşor de implementat, astfel încât obiectivul final să rămână continuarea încasărilor din TVA la bugetul de stat şi evitarea blocajului la nivel de companii.", au explicat reprezentanţii companiilor precizând că, la nivel European există deja exemple de state care au anunţat o serie de măsuri fiscale extrem de agresive în sensul impulsionării economiilor proprii, precum Germania.

"Desigur România nu va putea să importe mutatis mutandis măsurile implementate de alte state, întrucât economia fiecărui stat are elementele sale specifice, însă, cu siguranţă guvernul în colaborare cu mediul de afaceri din România va putea identifica acele masuri potrivite pentru economia românească. Spre exemplu, considerăm că Banca Naţională a României va fi unul din actorii principali în perioada imediat următoare având o responsabilitate uriaşă nu numai în ceea ce priveşte rata dobânzii de referinţă sau valoarea monedei naţionale în raport cu alte valute, ci şi în rolul său de regulator al sistemului bancar. De asemenea, statul va trebui să crească volumul proiectelor investiţionale.", afirmă consultanţii.