Concurenţa, între presiunile politicului şi agresivitatea mediului de afaceri

Gradul de agresivitate şi presiunea la adresa Consiliului Concurenţei au crescut îngrijorător anul trecut, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, în cadrul conferinţei Pria Competition, eveniment dedicat concurenţei şi mediului de afaceri.

Bogdan Chiriţoiu a spus: "Ne-am confruntat cu o presiune politică mai mare, fapt care nu ne surprinde, dar ne întristează. Totodată, am avut pare de o agresivitate sporită la adresa noastră din partea mediului de afaceri, atât din partea firmelor vechi - înfiinţate în primii ani după 1990 - cât şi din partea companiilor noi, a antreprenorilor tineri de la care ne-am aşteptat să se comporte ca în secolul XXI. Tot acest mediul ostil activităţii desfăşurată de Consiliul Concurenţei a culminat cu reprezentantul unei companii multinaţionale care a ameninţat instituţia şi angajaţii acesteia. Mă îndoiesc că un astfel de comportament este practicat în ţara de origine a acestei companii. Noi ne aşteptăm de la investitorii străini să aducă o etică în afaceri, un stil de comportament diferit de cel existent în ţara noastră".

Şeful Consiliului Concurenţei a menţionat că multe dintre cazurile verificate de instituţia publică se referă la înţelegerile dintre companiile participante la diferite proceduri de achiziţie publică. El a spus că o parte dintre companiile de stat sunt un fel de victime complice în trucarea licitaţiilor prin modul în care acţionează sau nu unii dintre angajaţii acestor societăţi care au atribuţii în procedura de licitaţie publică.

"Practica nouă este să aplicăm sanc­ţiuni şi companiilor care sunt ţinta licitaţiilor trucate. În acest sens am avut un caz mai vechi la Electrica, în care am aplicat sancţiuni, iar anul acesta analizăm alte două cazuri de posibilă implicare a companiilor ţintă în astfel de licitaţii, la Transgaz şi Tarom", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

O altă investigaţie care va fi finalizată în cursul acestui an priveşte indus­tria lemnului. Conform şefului Consiliului Concurenţei, cele trei mari companii care activează în acest moment pe piaţa din ţara npastră sunt sus­pectate de înţelegeri la licitaţiile organizate de Romsilva.

Reprezentantul Consiliului Concurenţei este nemulţumit şi de faptul că statul nu acordă ajutoare companiilor private la nivelul acordat direct sau indirect funcţionării unor companii de stat care înregistrează pierderi financiare de foarte mulţi ani. Bogdan Chiriţoiu a dat drept exemplu sectorul transporturilor şi al energiei, unde în opinia domniei sale este urgent nevoie de o reorganizare pe baze solide, competitive, a activităţii desfăşurată de operatorii de stat, care înregistrează debite uriaşe către furnizori şi către bugetul public.

Conform datelor oferite de preşedintele Consiliului Concurenţei, companiile de stat au pierderi de peste 2 miliarde de euro.

"Datoria Complexului Energetic Hunedoara este de aproape 2 miliarde lei, iar datoriile cumulate ale Tarom şi CFR Marfă se ridică şi ele la 2 miliarde lei. Companiile de stat din transporturi şi energie sunt ultimele bastioane ale economiei de stat şi trebuie să le ajutăm să se reorganizeze şi să funcţioneze la parametri normali, aşa cum am reuşit la Oltchim unde activitatea a fost preluată de un investitor privat din ţara noastră", a menţionat Bogdan Chiriţoiu.

• Proiecte mari, companii puţine

Referitor la înţelegerile dintre companii în cadrul procedurilor de achiziţie publică, reprezentanţii constructorilor susţin că situaţia este diferită în privinţa domeniului lor de activitate.

Cristian Erbaşu, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) a spus: "Ne confruntăm cu o scădere a calităţii, companiile nu au stabilitate în ţara noastră, au ajuns să se devoreze între ele, iar unii constructori nu respectă regulile. Acest lucru se întâmplă şi din cauză că în România se construieşte cu 500 euro mp, în timp ce în Polonia şi în Germania, pentru acelaşi tip de lucrare, se plăteşte 1000 euro mp, respectiv 1500 euro mp. La noi, preţul estimat este foarte mic, deşi preţul materialelor a crescut, iar inginerii sunt plătiţi cu salarii apropiate colegilor din vestul Europei. Manopera la noi este plătită la jumătate din valoarea ei reală, iar în aceste condiţii firmele de construcţii nu fac faţă. Companiile româneşti sunt din ce în ce mai puţine, în timp ce proiectele tind să devină din ce în ce mai mari. De aceea apare necesitatea unor asocieri între companiile din construcţii la licitaţiile privind lucrările pentru marile proiecte de infrastructură derulate de către stat. Numai că există riscul ca aceste aso­cieri să fie catalogate drept înţelegeri per­fectate înainte de participarea la pro­cedura de achiziţie publică".

Reprezentantul constructorilor a menţionat că este necesară o clarificare a situaţiei, prin prisma faptului că în următoarea perioadă se vor înmulţi lucrările mari din domeniul infrastructurii în domeniul sănătăţii, odată cu demararea proiectelor privind construirea spitalelor regionale.

"Echipamentele medicale sunt extrem de dedicate, nu există la toţi furnizorii şi pot influenţa întreaga lucrare şi întreaga procedură de achiziţie. De aceea consider că vor apărea noi probleme în privinţa respectării regulilor de concurenţă în domeniul construcţiilor", a precizat Cristian Erbaşu.

El a menţionat că în acest timp sectorul construcţiilor se confruntă şi cu un exod al forţei de muncă, în ciuda facilităţilor fiscale acordate prin OUG 114/2018.

"50% dintre cetăţenii români care muncesc peste hotare sunt angajaţi în domeniul construcţiilor sau în zone auxiliare acestuia. Deşi în statistici apare că numărul angajaţilor din construcţii a crescut cu 22% anul trecut, în realitate lucrurile stau cu totul altfel. Avem acelaşi număr de angajaţi, numai că facilităţile fiscale acordate prin OUG 114 au scos la suprafaţă oamenii care lucrau la negru - fără contract de muncă - sau care se aflau în zona gri. Iar acest fapt s-a văzut în creşterea cu 35% a încasărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat", a declarat Cristian Erbaşu, vicepreşedintele FPSC.

• Sistemul bancar din ţara noastră, mai concurenţial decât media Uniunii Europene

Unul dintre domeniile de activitate în care există un sistem concurenţial real este sistemul bancar, conform datelor prezentate de Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Sergiu Oprescu a spus: "În ţara noas­tră, avem un indice de 962, aflat sub media de concentrare a Uniunii Europene, al cărei indice se situează pe la 1060. Sunt ţări în UE unde nivelul de concentrare bancară este extrem de ridicat şi cu cât este acest nivel mai mare, cu atât concurenţialitatea în piaţa respectivă este mai mică. Ca atare, pe măsură ce avem un nivel de concentrare scăzut, sub media europeană, este de presupus că, în piaţa noastră bancară, nivelul concurenţei este mai mare decât la nivel european".

Conform domniei sale, în anul 1998, primele cinci bănci din sistemul din ţara noastră aveau o cotă de piaţă de 67%, băncile care aveau peste un punct procentual din piaţă aveau o cotă de piaţă de 22%, iar băncile ce se aflau sub un punct procentual aveau cam 11-12% cotă de piaţă.

"Am ajuns la nivelul anului 2018, cu o situaţie în care primele cinci bănci au o cotă de piaţă de 62%, următoarele bănci au crescut de la 22% către 32%, iar băncile care au piaţă sub 1%, au scăzut la o cotă de piaţă de 6%. Acest lucru arată că tranziţia în sistemul bancar s-a făcut cu o creştere de concurenţialitate, lucru identificat şi de indicele de concentrare la nivelul industriei bancare", a precizat preşedintele ARB.

Din datele furnizate de acesta, mai reiese că în anul 1998 aveam o indus­trie bancară cu o intermediere financiară de sub 10%, ceea ce arăta o prezenţă redusă a sistemului bancar în peisajul economic al ţării. În numai 11 ani, industria bancară a cunoscut o traiectorie ascendentă, astfel că, la începutul anului 2009, s-a ajuns la o intermediere financiară de aproximativ 40%, procent ce a însemnat şi o prezenţă mare în piaţă, fiind active 40 de bănci. În anul 2020, sunt active 34 de societăţi bancare în sistemul din ţara noastră, care dau un indice scăzut de concentrare, sub media europeană, dar care au un grad de intermediere financiară de doar 25%.

În aceste condiţii, regulile concurenţiale sunt binevenite în industria bancară conform reprezentantului ARB.

Sergiu Oprescu a arătat: "Teama de Consiliul Concurenţei este un aspect pozitiv al pieţelor. Pentru că până la urmă obiectivul Consiliului Concurenţei este de a crea pieţe competitive. Competitivitatea pieţelor ajută la creşterea economiei, la creşterea locurilor de muncă şi, în final, la creşterea bunăstării naţionale. Din punctul nostru de vedere, a ne teme de o posibilă interpretare are un aspect pozitiv, pentru că duce automat la o conformare sporită, care aduce o plusvaloare la nivelul pieţelor respective. Această tendinţă de a ne lua tot timpul reper recomandările consultanţilor şi recomandările Consiliului Concurenţei are un efect pozitiv".

• Ieşirea din piaţă a companiei Telekom, motiv de îngrijorare pentru Consiliul Concurenţei

Provocarea instituţiei noastre este să menţină nivelul concurenţial odată cu plecarea din piaţă a unuia dintre marii operatori din domeniu, a afirmat Eugen Lovin, preşedintele ANCOM.

Este vorba despre intenţia Telekom de a-şi vinde operaţiunile din ţara noastră.

Referitor la acest aspect, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei a spus: "Se întâmplă nişte lucruri în piaţa asta şi va trebui să ne batem capul, în perioada următoare, ca lucrurile să rămână la fel de concurenţiale ca până acum: faptul că unul dintre cei patru operatori vrea să iasă din România şi introducerea 5G. Va trebui ca pe partea vânzării operaţiunilor Telekom să colaborăm pe plan intern, noi şi ANCOM, dar şi cu Comisia Europeană. Pe 5G şi eu sunt foarte deschis pe ideea de partajare a reţelelor ca să reducă costurile. Un cost mare de investiţie automat va trebui recuperat de companii. Deci, sunt două mari lucruri în acest an pe piaţa telecom: e posibil să iasă unul dintre cei mai mari operatori şi doi va trebui să trecem la o nouă tehnologie",

Referior la tehnologia 5G, Eugen Lovin a spus că ANCOM îşi doreşte ca evoluţia introducerii acestei tehnologii în ţara noastră să se facă în ritmul rapid în care s-a dezvoltat reţeaua de fibră optică.

Conform datelor furnizate de vicepreşedintele ANCOM, piaţa comunicaţiilor electronice a atins valoarea de 16,4 miliarde lei în 2019. La această valoare au contribuit 32 de operatori din domeniul telefoniei fixe, 8 companii din domeniul telefoniei mobile, 529 de operatori în domeniul internetului (din care şapte în zona internetului mobil) şi 135 de operatori din domeniul retransmisiilor TV (firmele de cablu).

În privinţa internetului, anul trecut s-a înregistrat un consum lunar pe client de 3,4 GB pe internetul mobil şi de 27 GB pe internetul fix. În privinţa internetului mobil, cotele de piaţă ale operatorilor înregistrate după prima jumătate a anului trecut erau: Orange - 39%, Vodafone - 24%, Telekom - 19%, iar restul operatorilor, în care este inclusă şi compania RCS-RDS, aveau 18%.

La internetul fix, 52% din conexiuni aparţin RCS-RDS, 22% sunt din reţeaua Telekom, 12% de la UPC şi 14% aparţin altor furnizori.

În privinţa conexiunilor 4G, au fost înregistrate 11 milioane de conexiuni, ceea ce reprezintă 55,3% din conexiunile active existente.